Motto:
„A vrea să înăbuși revoluțiile pacifiste, faci să devină inevitabile, revoluțiile violente”.
J. F. Kenedy
Trăim vremuri caracterizate de confuzie, de teamă, nervozitate și lipsa de încredere întrun viitor prosper și pașnic, când „păstorul își vinde și trădează oile”, ținea să ne atragă atenția duhovnicul românilor, cuviosul părinte Iustin Pârvu. Asistăm cu neputință la agonia democrației occidentale care, treptat a fost înlocuită cu o adevărată dictatură a tehnocrației care sugrumă drepturile și libertățile cetățenilor, ajungându-se la un control total, inclusiv al vieții personale, folosind drept pretext, apărarea și securitatea colectivă în fața terorismului, crimei organizate, anarhiei și pandemiilor. Din păcate, realitatea dură pe care o trăim, a trezit din adormire, conștiința și respectul de sine al oamenilor, care treptat au găsit drept soluție, organizarea de proteste stradale pentru a-și face auzite nemulțumirile și a-și exprima îngrijorarea privind direcția în care se îndreaptă societatea umană, aflată deja în plină „schimbare la față” a modului de guvernanță și organizare spirituală a lumii contemporane, sub controlul și atotputernicia Inteligenței Artificiale și a roboticii, care în mod pervers au pătruns în viața noastră cotidiană. Ca să reiau ideea părintelui Pârvu, cei aleși ca „păstori” să conducă destinele popoarelor, le-au vândut și trădat corporațiilor transnaționale, care fasonează în funcție de propriile interese, politicile sectoriale guvernamentale. „Europa socială”, sau „Europa cetățenilor”, s-a transformat astăzi, așa cum o caracteriza europarlamentarul britanic, Nigel Farage, părintele BREXIT, în: „Europa tehnocratică care a devenit un monstru, care sub aparența blândă, ascunde o dictatură de cea mai rea speță … popoarele nemaifiind stăpâne pe propriul destin”. La vremea respectivă această atitudine a fost taxată drept extremistă și provocatoare, dar, iată că astăzi în plină criză sanitară și economică, Europa se manifestă ca un organism suprastatal, un adevărat CRONOS hotărât să înghită copiii neascultători și să pregătească o lege a „securității globale”, un fel de Patriot Act, pentru îngrădirea dreptului la exprimare liberă a presei și cetățenilor în timpul manifestațiilor stradale și confruntărilor cu forțele de ordine. Ca să fie „tacâmul complet”, la nivelul Consiliului European, șefii de state și guverne, cu excepția Poloniei și Ungariei, au fost de acord ca accesul la fondurile de relansare economică și pentru combaterea pandemiei de COVID-19, să fie condiționat de modul în care sunt respectate normele statului de drept, fără însă a se preciza, care sunt criteriile de evaluare ce vor sta la baza acestor verificări, cine va fi însărcinat cu aceste anchete și în ce texte din tratatul european, sunt stipulate asemenea prevederi. Realitatea este clară și amară, și ne demonstrează încă odată că aceste „inovații” în mecanismul de funcționare al UE, au fost introduse și susținute de Germania și Țările Nordice care vor să limiteze la maximum accesul la fonduri, țărilor din sud-estul Europei, considerate ca fiind vulnerabile la corupție și irosirea banilor europeni pe proiecte neviabile. Aruncând o privire scrutătoare asupra evoluțiilor politice, economice, sociale și militare ale primelor două decenii ale secolului XXI constatăm cu îngrijorare că am pășit deja spre o nouă etapă a civilizației post-umane, marcată de: criza economică (2008); resetarea geopolitică a Orientului Mijlociu („primăvara arabă” și recentul acord încheiat de Israel cu EAU și Bahrein la Washington la 15. 09.2020, urmat de negocieri secrete pentru a fi semnat și de Sudan, Arabia Saudită, Yemen; războiul din Siria); ocuparea Crimeei de către Rusia; pandemia de COVID-19; războiul Armenia-Azerbaidjan pentru Nagorno-Karabach; tensiunile Turcia-Grecia privind exploatarea gazelor, tensiuni China-India ș.a.m.d. Important este că, în majoritatea statelor europene și în SUA, asistăm la un fenomen dătător de speranță și anume, trezirea intelectuală și culturală a elitelor care conștientizează cu întârziere că, soarta politică a țărilor le aparține și este nevoie ca ele să se poziționeze în fruntea mișcărilor care militează pentru independență și suveranitate națională a popoarelor și pentru limitarea intervenției organismelor supranaționale, în treburile interne. Tot mai des, la manifestațiile de stradă organizate pentru a protesta împotriva modului de gestionare a crizei sanitare și restricțiilor impuse de răspândirea pandemiei de COVID-19, se aud voci puternice care cer respectarea libertăților cetățenești, a demnității umane, a dreptului la educație și muncă, iar sloganurile protestatarilor francezi împotriva „legii securității globale”, „Jos măștile”, „Trăiască libertatea”, au fost preluate și de protestatarii din Italia, Germania, Spania, Grecia.
Zorii unei noi reașezări geostrategice a lumii
Parteneriatul Regional Economic Global (RCEP) RCEP care exclude SUA și India, semnat la Hanoi (15.11.2020) de către China cu: Japonia, Coreea de Sud, Australia, Noua Zeelandă, Vietnam, Laos, Malaezia, Singapore, Brunei, Indonezia, Filipine, Thailanda, Myanmar, Cambogia, reprezintă 30% din populația lumii și 30% din PIB-ul mondial. Tratatul care arată că Asia se proiectează în lume „post-covid”, cuprinde 20 de capitole incluzând comerțul, investițiile, proprietatea intelectuală, ține să evidențieze că este primul acord comercial încheiat între cele trei principale economii ale regiunii: China, Japonia, Coreea de Sud. Semnat virtual sub președinția Vietnamului care asigură conducerea ASEAN, RCEP va intra în vigoare odată ce va fi ratificat de cel puțin șase state ASEAN și alte trei state. „Este o victorie a multilateralismului și liberului schimb”, a subliniat premierul chinez, Li Keqiang, iar premierul vietnamez, Nguyen Xuan Phuc a completat precizând că: „Tratatul merge în direcția întăririi reluării economice după pandemie”. „Semnarea tratatului este extrem de importantă pentru realizarea ordinii economice internaționale, liberă și deschisă”, a susținut Hiroaki Nakanishi, președintele principalei confederații patronale nipone, Keidan Ren. China și-a adjudecat rolul de inițiator al acestei operațiuni politico-diplomatice complexe, care îi conferă poziția de lider regional. RCEP este concurentul Tratatului de Liber Schimb Transpacific (TPP) promovat de președintele Obama din care SUA s-a retras în 2017 la inițiativa președintelui Trump, când a declanșat și războiul comercial și al monedelor cu China. La Forumul de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC) care a urmat, președintele Xi Jiping în intervenția sa (în spațiul virtual) a subliniat că țara sa este motorul comerțului mondial și permite o deschidere mai largă a porților economiei sale naționale, avertizând totodată asupra pericolului pe care îl reprezintă protecționismul. „Deschiderea este cea care permite unei țări să meargă înainte, iar izolarea o frânează. Nici o națiune nu se poate dezvolta menținând porțile închise”. Viceministrul chinez de externe, Qin Gang asigura că: „Nouă ne este egal cine va fi la Casa Albă. Ceea ce vrem este o relație calmă și mai bună cu SUA”. APEC numără 21 de state și reprezintă 60% din PIB-ul mondial și 47% din comerțul planetar. Unul din planurile mai puțin vizibile puse în discuție în cadrul acestor întâlniri RCEP inițiate de China este de a crea o monedă virtuală, pe principiul Bitcoin, cu acoperire în aur, ceea ce ar însemna o renunțare la folosirea monedei americane – USD, în tranzacțiile comerciale regionale, vizate de acest tratat.
G-20 RYAD (Arabia Saudită)
O altă platformă de cooperare economicocomercială post-covid, care atestă rolul Chinei de lider mondial care este în măsură să-și impună propria agendă la nivelul organizațiilor regionale sau cu vocație globală, în detrimentul SUA care prin vocea președintelui Trump a criticat utilitatea unor asemenea organisme și menținerea lor în viață. G-20 virtual, este pentru prima dată găzduit de o țară arabă, pentru regele Salman al Arabiei Saudite este o bună ocazie de a-și cosmetiza imaginea în contextul scandalurilor legate de violarea drepturilor omului și îngrădire a dreptului la libera exprimare al jurnaliștilor. Președintele Vladimir Putin a prezentat la G-20, o adevărată listă cu problemele și mizele majore care stau în fața întregii lumi șomajul și sărăcia constituie riscuri majore, deci G-20 are rolul de a lua măsuri pentru a împiedica ca situația economică să se degradeze. În ciuda unor semnale pozitive, riscul principal rămâne, șomajul masiv pe termen lung, botezat șomaj de masă stagnant, cu creșterea sărăciei și dislocarea socială pe care o antrenează. „Ca urmare, este necesară luarea de măsuri suplimentare pentru a evita ca situația debitorilor, îndeosebi, țările în curs de dezvoltare să nu se deterioreze mai mult și ca inegalitățile sociale să nu se multiplice în contextul pandemiei. Trebuie să ne străduim să frânăm protecționismul și să se renunțe la sancțiuni economice unilaterale și să se relanseze canalele de aprovizionare”.
Incertitudinea și modelele mentale:
De ce înnebunește lumea?
Măsurile periodice de izolare și carantinare, care tind să se permanetizeze, au produs serioase modificări ale modului în care creierul uman nu mai răspunde la modelele mentale actuale și aceasta ne face confuzi, anxioși, violenți în limbaj și comportament fizic. Se constată că, deja când ieșim, chiar și pentru puțin timp din izolare, comportamentul nostru social este schimbat, devenim irascibili, suspicioși, virulenți în luările de poziție, chiar și pe subiecte banale, intoleranți. Această tensiune acumulată și gata să explodeze se simte și la nivelul organizațiilor, mai mari sau mai mici, care se confruntă tot mai des cu provocări dincolo de gestionarea situațiilor profesionale curente. Cercetătorii de la MIT (Massachusetts Institute of Technology) s-au aplecat asupra subiectului și au publicat un studiu în revista „Nature Neuroscience” în care se susține că: „Relațiile sociale sunt la fel de necesare ca hrana, iar izolarea socială reprezintă un risc de mortalitate la fel de important ca tutunul și alcoolul”. Pandemia ne-a luat simțul mirosului și gustului, dar și atingerile, însă chiar dacă suntem „condamnați” la izolare fiindu-ne limitate ieșirile la aer, totuși avem încă șansa de a gândi liber, de a medita profund cine suntem și care este rostul nostru în această viață, reușind astfel să construim modele mentale luminoase și încrederea că important în aceasta nu este criza însăși, ci ceea ce facem pentru a nu ne lăsa copleșiți de ea. Specialiștii vorbesc de venirea valului trei al crizei, care de fapt va fi un val al sănătății mentale pentru tineri, de aceea se sugerează autorităților europene să pregătească o strategie pentru a ține seama de consecințele psihologice ale pandemiei și diferitelor forme de izolare, pentru că există riscul de creștere a tulburărilor anxioase, atacurilor de panică și stărilor de depresie care ar putea provoca comportamente sinucigașe. De aceea se recomandă să avem grijă de noi înșine și să ascultăm și să interpretăm corect semnalele transmise de corp, să îmbunătățim imunitatea organismului, să fim atenți la o alimentație sănătoasă și la somn. Politica internațională ia câteodată alura unei vaste „commedia dell arte”, unde actorii mascați își adresează cuvinte jignitoare și-și dublează improvizația, de aceea am dat și titlul articolului, ca o invitație la balul mascat al pandemiei, pentru că ai senzația că trăiești într-un ținut numit „absurdistan”; Domnia stării de alertă și urgență în pandemie, nu sunt altceva decât un îngrijorător prezent perpetuu, în fața căruia se șterg trecutul și viitorul. „Trecutul numai luminează viitorul, spiritul coboară în tenebre”. (A. Tocqouville). Pentru tânăra generație, viitorul se anunță sumbru. Criza climatică și explozia inegalităților s-au unit într-un mariaj al nebuniei cu reîntoarcerea la rivalitatea între puterile emergente și creșterea mizelor de securitate. La aceasta se adaugă precaritatea devenită structurală și o îndatorare masivă care va sfârși prin a apăsa greu pe umerii fragili ai noii generații; În ultimele două decenii, creștinismul european a fost ținta atacurilor, multe biserici și lăcașe de cult au fost incendiate și vandalizate sub privirile indiferente ale autorităților și populației civile, pierzându-se sensul sacru al creștinismului, care trebuie să reziste cruciadei laicității și unui islam tot mai agresiv și intolerant sălășluit în inima bătrânului continent. O societate în care oamenii sunt indiferenți în fața distrugerilor și banalizării locurilor sfinte tradiționale, este în plină criză existențială și Europa cetățenilor imaginată de părinții fondatori, este în plină criză identitară, își neagă rădăcinile spirituale iudeo-greco-latine creștine, și se lasă îngenuncheată de un islam europenizat violent și sectar. Pandemia de COVID-19, a adâncit aceste falii între sacru și profan, între Orient și Occident. Globalizarea este prost înțeleasă, sau a fost prezentată în mod voit ca reprezentând astăzi haosul, amestecarea raselor, haos economic, politic și social, libera circulație, războaie hibride, migrație necontrolată de populații din zonele de conflict, globalizarea sărăciei, a molimelor, catastrofelor naturale. Dar, globalizarea ar trebui să însemne și o mare resetare a lumii, a sistemului de guvernanță și organizare spirituală a societății, o șansă pentru construirea unei lumi mai bune, mai echilibrate, în respectul demnității umane, protecției mediului, eradicarea sărăciei și a maladiilor generate de subnutriție și lipsa unei protecții sanitare eficiente. China și Germania, ca viitoare superputeri ale lumii, și-au împărțit cu grijă sferele de influență economico-comerciale și politico-militare: China a preluat controlul și leadeship-ul regiunii Asia- Pacific în detrimentul SUA, iar Germania se afirmă tot mai clar drept lider al Europei, care prin forța sa economică și militară, tinde să-și facă simțită prezența în fostele colonii franceze și britanice din Africa și America Latină. Excedentele comerciale și financiare ale celor două țări sunt folosite ca arme inteligente în purtarea unor războaie hibride (economice, financiare, monetare) pentru acapararea și devorarea țărilor pe care le controlează prin îndatorare publică. Și China și Germania au înțeles că este mai ieftin și mai „curat” să cumperi o țară îndatorată, decât să o bombardezi și să o distrugi. SUA rămân captive în continuare gândirii strategice a secolului XX, care așeza în centrul intereselor de securitate națională, declanșarea de războaie armate devastatoare care perturbau stabilitatea unor regiuni, cu costuri enorme de vieți și distrugeri materiale, pentru a satisface foamea de resurse naturale a corporațiilor care dictează direcțiile de politică externă ale administrațiilor americane, indiferent de coloratura politică. După ocupația militară se instalau guverne marionetă, se trecea cu sârguință la prădarea a tot ceea ce se putea fura, inclusiv artefacte care făceau parte din patrimoniul spiritual al acelor popoare. Referindu-ne la România, observăm cu ochiul liber și cu amărăciune că, suntem pe cale să ne autodistrugem prin măsurile heirupiste, de multe ori abuzive și contradictorii luate de actualul guvern, atât în privința îngrădirii răspândirii pandemiei, dar și cu privire la măsurile ce ar trebui luate pentru salvarea locurilor de muncă și antreprenorilor români aflați deja din punct de vedere financiar, în moarte clinică.
articolul intreg il puteti citi aici
Gl.bg(r) Gheorghe Dragomir
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro