ISTORIA PARTICIPÃRII ROMÂNIEI LA JOCURILE OLIMPICE DE VARÃ

În perioada 24 iulie – 9 august anul curent, capitala Japoniei, Tokyo, va găzdui una dintre cele mai urmărite și mai așteptate competiții sportive de pe mapamond: Jocurile Olimpice de vară. În așteptarea acestui eveniment, revista „Independența Română – Independența prin cultură” vă propune o incursiune în trecut, urmând să trecem în revistă toate prezențele delegației țării noastre la Olimpiadă și toate performanțele obținute.

IOSIF SÂRBU, AUR LA HELSINKI

Din 1896, an în care au luat startul Jocurile Olimpice moderne și până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, România adunase patru prezențe la Olimpiadă (din 11 astfel de întreceri desfășurate). Bilanțul reprezentanților noștri cuprindea o medalie de argint (câștigat de Henri Rang, la călărie, în 1936) și una de bronz (obținută de echipa națională de rugby, în 1924).

După o pauză de 12 ani, cauzată de cea de-a doua mare conflagrație a omenirii, Jocurile au fost reluate în anul 1948, gazdă a întrecerilor fiind desemnată Londra. Germania și Japonia, considerate direct răspunzătoare de declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, au fost interzise la aceste întreceri, iar URSS a refuzat să participe. România, intrată în sfera de influență a Uniunii Sovietice și aflată în plin proces de transformări politico-sociale, nu a trimis nici ea vreun sportiv la Olimpiada de la Londra.

Țara noatră avea să reapară printre participantele la Jocurile Olimpice în 1952, la Helsinki. Și tot atunci Iosif Sârbu avea să devină primul campion olimpic român din istorie, cucerind medalia de aur la tir (pușcă cu calibru mic)! Tot în capitala Finlandei, reprezentanții României au mai cucerit o medalie de argint (Vasile Tița, la box – categoria 75 kg) și două de bronz (Gheorghe Fiat, la box – categoria 60 kg și Gheorghe Lichiardopol – tir, pistol viteză).

Un progres cu adevărat remarcabil a înregistrat România la Olimpiada din 1956, găzduită de orașul australian Melbourne. Atunci, delegația noastră cucerit nu mai puțin de 13 medalii. 5 dintre acestea au fost de aur (Nicolae Linca – box, 62 kg; Leon Rotman – kaiac-canoe, 1000 m și 10.000 m; Dumitru Alexe și Simion Ismailciuc – canoe 2, 1000 m și Ștefan Petrescu – tir, pistol viteză), 3 de argint (Mircea Dobrescu – box, 51 kg; Gheorghe Negrea – boz, 81 kg și Olga Orban – scrimă, floretă individual) și alte 5 de bronz (Constantin Dumitrescu – box, 63,5 kg; Francisc Horvath – lupte greco-romane, categoria 57 kg; Gheorghe Lichiardopol – tir, pistol viteză; Elena Leuștean – gimnastică artistică, sol și echipa feminină a României de gimnastică artistică formată din Elena Fodor Dobrovolschi, Georgeta Hurmuzachi, Sonia Ivan, Elena Leuștean, Elena Sacalici și Emilia Vătășoiu). În clasamentul final pe medalii, România a ocupat locul 12, din 72 de țări participante.

INTRĂ ÎN SCENĂ MAREA IOLANDA BALAȘ

Chiar dacă a cucerit mai puține medalii decât la Melbourne, România a strălucit și la Jocurile Olimpice desfășurate în 1960, la Roma. A fost Olimpiada în care marea atletă Iolanda Balaș a uimit întreaga lume la săritura în înălțime, unde, după a trecut din prima încercare peste ștacheta ridicată la 1,73 m, a continuat concursul de una singură până când a ajuns la 1,85 m, performanță cu care a cucerit aurul olimpic.
În capitala Italiei, România a câștigat 10 medalii, dintre care 3 de aur (Iolanda Balaș – atletism, săritura în înălțime; Dumitru Pârvulescu – lupte greco-romane, categoria 52 kg și Ion Dumitrescu – tir, talere trap), una de argint (Ion Cernea – lupte greco-romane, categoria 57 kg) și 6 de bronz (Lia Manoliu – atletism, aruncarea discului; Ion Monea – box, 75 kg; echipa feminină de gimnastică artistică formată din Atanasia Ionescu, Sonia Ivan, Elena Leuștean, Elena Niculescu, Uța Poreceanu Schlandt și Emilia Vătășoiu; Leon Rotman – kaiac-canoe, 1000 m; Ion Țăranu – lupte greco-romane, 73 kg și Maria Vicol – scrimă, floretă individual).

Iolanda Balaș a recidivat și la Jocurile Olimpice din 1964, de la Tokyo, cucerind un nou aur olimpic după ce a reușit să sară 1,90 m. „Marea doamnă” a atletismului române sc a încercat chiar să stabilească un nou record mondial, de 1,92 m, dar a eșuat. Oricum, de menționat că australianca Michel Brown, clasată după Iolanda, s-a oprit la 1,80 m.

Delegația României s-a întors din capitala Japoniei cu 12 medalii: 2 de aur (Iolanda Balaș – atletism, săritura în înălțime și Mihaela Peneș – atletism, aruncarea suliței), 4 de argint (Andrei Igorov – kaiac-canoe 1000 m; Hilde Laurer – kaiac-canoe 500 m; Valeriu Bularca – lupte greco-romane, 70 kg și Ion Tripșa – tir, pistol viteză) și 6 de bronz (Lia Manoliu – atletism, aruncarea discului; Aurel Vernescu – kaiac-canoe, 500 m; echipajul format din Hilde Laurer și Cornelia Sideri – kaiac-canoe, 500 m; echipajul Simion Cuciuc, Atanasie Sciotnic, Mihai Țurcaș și Aurel Vernescu – kaiac-canoe, 1000 m; Dumitru Pârvulescu – lupte greco-romane, 52 kg și Ion Cernea – lupte greco-romane, 57 kg).

Zestrea de medalii a delegației țării noastre a crescut la 15 la Jocurile din 1968, de la Ciudad de Mexico. Atunci, România a cucerit 4 medalii de aur (Lia Manoliu – atletism, aruncarea discului; Viorica Viscopoleanu – atletism, săritura în lungime; Ionel Drâmbă – scrimă, floretă individual și echipajul Ivan Patzaichin și Serghei Covaliov – kaiac-canoe, 1000 m), 6 de argint (Ileana Silai – atletism, 800 m; Mihaela Peneș – atletism, aruncarea suliției; Ion Monea – box, 81 kg; echipajul Anton Calenic, Dimitrie Ivanov, Haralambie Ivanos și Mihai Țurcaș – kaiac-canoe, 1000 m; Ion Baciu – lupte greco-romane, 57 kg și Marcel Roșca – tir, pistol viteză) și 5 de bronz (Calistrat Cuțov – box, 60 kg; Viorica Dumitru – kaiaccanoe, 500 m; Simion Popescu – lupte greco-romane, 63 kg; Nicolae Martinescu – lupte greco-romane, 97 kg și echipa de floretă formată din Ileana Drâmbă, Olga Orban, Ana Pascu, Ecaterina Stahl și Maria Vicol). Practic, de la o ediție la alta, România cucerea tot mai multe medalii…

MUGUR BĂILEȘTEANU