Istoria participării României la Jocurile Olimpice de vară

Începutul declinului

După o perioadă de pauză forțată, dată de măsurile luate în vederea prevenirii infecției cu virusul COVID-19, revista „Independența Română – Independența prin cultură” a revenit în atenția dumneavoastră, într-un format nou și mult mai atractiv. Cu această ocazie, publicația noastră continuă serialul despre istoria participărilor sportivilor români la Jocurile Olimpice de vară.

Gimnaștii, cele mai multe medalii la Atena

Jocurile Olimpice din anul 2000, găzduite de orașul american Atlanta, au rămas în istoria sportului românesc atât prin numărul mare de medalii de aur câștigate de reprezentanții noștri (11, cea mai bună performanță de acest gen, după Jocurile din 1984, de la Los Angeles), cât și a numărului total de medalii adjudecate: 26 (a treia mare performanță din istorie, după JO 1984 – 53 de medalii și JO 1976 – 27 de medalii). Totuși, fostul mare jucător de tenis Ion Țiriac, pe atunci președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR), atrăgea atenția că „dacă nu investim, în 15-20 de ani nu numai că nu vom mai fi între primele 10 națiuni din sport, dar vom ajunge pe 30…”. Mare dreptate a avut! Declinul n-a început chiar imediat. Chiar dacă n-a mai atins performanța de la Atlanta, la Jocurile din 2004, de la Atena, delegația României a reușit să obțină un total de 19 medalii, ocupând locul 14 în clasamentul final. Gimnastica a fost la înălțime la această ediție a competiției, reprezentanții noștri la această disciplină obținând nu mai puțin de 9 medalii. Bilanțul sportivilor români la Olimpiada de la Atena a înregistrat 8 medalii de aur (Georgeta Andrunache și Viorica Susanu – canotaj, două rame; Angela Alupei și Constanța Burcică-Pipotă – canotaj, două vâsle categoria ușoară; echipajul feminin de 8+1 compus din Aurica Bărăscu, Georgeta Andrunache, Rodica Maria Florea, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Doina Ignat, Elisabeta Lipă, Ioana Cristina Rotaru și Viorica Susanu – canotaj; Cătălina Ponor – gimnastică, bârnă și sol; Monica Roșu – gimnastică, sărituri; echipa feminină de gimnastică alcătuită din Cătălina Ponor, Silvia Stroescu, Oana Ban, Daneila Sofronie, Monica Roșu și Alexandra Eremia; Camelia Potec – natație, 200 m liber), 5 de argint (Marian Oprea – atletism, triplusalt; Ionela Târlea – atletism, 400 m garduri; Daniela Sofronie – gimnastică, sol; Marian Drăgulescu – gimnastică, sol; Marius Urzică – gimnastică, cal cu mânere) și 6 de bronz (Maria Cioncan – atletism, 1500 m; Ionuț Gheorghe – box, cat. 64 kg; Alexandra Eremia – gimnastică, bârnă; Marian Drăgulescu – gimnastică, sărituri; echipa masculină de gimnastică formată din Marian Drăgulescu, Marius Urzică, Ioan Suciu, Dan Potra, Răzvan Șelariu și Daniel Popescu; Răzvan Florea – natație, 200 m spate).

Prăbușire la Beijing

În anul 2008, Jocurile Olimpice de vară au ajuns, pentru prima dată în istorie în China, acestea fiind atribuite orașului Beijing. Decizia Comitetului Internațional Olimpic (CIO) a stârnit proteste în mai multe țări ale lumii, manifestanții acuzând faptul că a fost aleasă ca gazdă a Olimpiadei o țară care încalcă în mod frecvent drepturile și libertățile omului. Cum-necum, însă, Jocurile din 2008 au fost un real succes, Competiția a fost transmisă integral la TV, pentru prima dată în format High Definition (HD) și a stabilit un record de audiență. Ștafeta Flăcării Olimpice a ajuns chiar și pe vârful Everest, la 8848 m altitudine, iar stadionul „Cuibul de pasăre”, construit special pentru JO, a impresionat pe toată lumea prin arhitectura sa. Pentru români, însă, Jocurile au avut destule aspecte negative. Delegația țării noastre a numărat doar 102 sportivi (cea mai mică, la vremea respectivă, de la Revoluția din 1989) și a cucerit numai 9 medalii, fiind pentru prima dată din 1952 încoace când numărul acestora a scăzut sub 10. Detaliat, România s-a întors din capitala Chinei cu 4 medalii de aur (Alina Dumitru – judo, 48 kg; Georgeta Andrunache și Viorica Susanu – canotaj, două rame; Sandra Izbașa – gimnastică, sol; Constantina Diță – atletism, maraton), una de argint (Ana Maria Brânză-Popescu – scrimă, spadă individual) și 4 de bronz (echipajul feminin de 8+1 format din Georgeta Andrunache, Eniko Barabas, Constanța Burcică, Rodica Maria Florea, Elena Georgescu, Doina Ignat, Simona Mușat, Ioana Cristina Rotaru, Viorica Susanu – canotaj; echipa feminină de gimnastică formată din Andreea Acatrinei, Gabriela Drăgoi, Andreea Grigore, Sandra Izbașa, Steliana Nistor și Anamaria Tămârjan; Gheorghiță Ștefan – lupte libere, 74 kg; Mihai Covaliu – scrimă, sabie individual. La vremea respectivă, mulți specialiști au opinat că sportul românesc a atins nivelul cel mai de jos. Era, însă, doar începutul declinului.

Mugur Băileșteanu