Liliana Liciu

Liliana Liciu debutează publicistic în anul 1992, în revista bârlădeană ,,Aripi tinere” cu poeziile ,,Încă o toamnă” și ,,Criză”. Ca și volume de poezii amintim: ”Din lemn de neplecare”, editura Ștef Iași, 2016; ”Al cincilea anotimp”, editura Liric Grapf Buzău, 2016; ”Reminiscențe matinale”, editura Lyceum, Chișinău, 2018; ”Simfonia pământului”, PIM, Iași, 2019; ”Aproape de ora albastră”, ediție bilingvă româno – italiană, editura Lyceum, Chișinău, 2019.

De asemenea, este coautoare în peste 10 antologii în țară și 5 antologii în străinătate. A colaborat/ colaborează cu mai multe reviste culturale: Caligraf, Banchetul, Vatra Veche, Flacăra lui Adrian Păunescu, Arena literară, Rotonda Valahă, Bogdania, Dragos, Mugur și Floare, Aripi tinere, Pași spre infinit, Astro Art 2015, Orizonturile bucuriei, Literatura de azi, Revista Poliția Capitalei, Revista Anotimpurile Expresia Ideii, Revista The Alternative (Canada), Publicația bilingvă italiană română ,,Rivista Letteraria lido dell‘ ANIMA”, Revista Memoria Slovelor, Revista Eminesciana, Shapes of love – catalog internațional India. Dintre diplomele și premiile obținute, până acum: peste treizeci de premii și mențiuni naționale și internaționale, în România (Festivalul Internațional Romeo și Julieta la Mizil, ediția a X-a, Festivalul International de Creație Literară Grigore Vieru ,,Sunt iarbă, mai simplu nu pot fi”, ediția a-VII-a, concursuri organizate de Revista Arena literară și Asociația Difuzorilor și Editorilor Patronat al Cărții, Revista Memoria Slovelor, Revista Anotimpurile Expresia Ideii etc) Italia (Roma, Caserta, Capri, Taranto, Galatone, Napoli, Lanciano, Cosenza) și Chișinău ( Festivalul Internațional de poezie Renata Verejanu, edițiile V și VI.). De asemenea, doamna Liliana Liciu este înscrisă cu lucrarea ,,Aplauze la scenă deschisă”, în volumul ,,Poeta Renata Verejanu e mama mea”, autor Daniel Verejanu. Eseul a fost premiat în cadrul Festivalului Internațional de poezie Renata Verejanu, ediția a-V-a. Este organizatoare/ moderatoare a peste 20 de evenimente literare (lansări de carte, festivaluri, tabere literare etc.). Dar și președinte de juriu în cadrul con-cursului ,,Festivalul Internațional de muzică și poezie Staruri Gălățene”, iunie 2017. O găsim colaborator, în proiectul concursul regional „Luceafărul”, ediţia a IV-a, martie 2017, organizat în parteneriat de Asociaţia Astronomică „Sirius”, Societatea Ştiinţifică „Orion” Tulcea, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad, şi „Grai românesc/literatură, artă şi poezie”. Despre scrierile sale s-au exprimat: Daniel Cristea Enache ( interviu consemnat în data de 30 iunie 2016 – AGERPRES, autor: Iulia Carciog, editor: Georgiana Tănăsescu), Geo Călugăru, Ion Roșioru, Ionel Necula, Marin Ifrim, Aurel Buricea, Marin Moscu, Simion Bogdănescu, Victor Atanasiu etc. Membră a Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație Chișinău.

Doina Bârcă

Fragil

Omule cu sufletul fragil,
Prea des și relativ și absolut,
Oricărui gând meschin mereu ostil
Și victimă a veacului acut,

Mai dă-ți o sansă, cât un zvon de clipă,
În lumea asta resetând nevoi
Ce zilnic de dureri face risipă
Și plata înzecită cere-apoi.
Și poate viața va purta normal
Cortegiul tragi-comic prin secunde
Și poate-ți vei găsi locul banal

Ce-l cauți printre sori și pe oriunde.
Și poate cineva, de undeva,
Reglând măsura ritmicelor unde,
Îți va da rostul tău, nu altceva,
Ce cauți doar pe unde se ascunde.

Omule, bea din izvorul verii,
Durutelor chemări nu-i fi ostil
Și urcă-ți zorii-n cearcănele serii,
Omule cu sufletul fragil!

Poetul
I-a fugit iar, desculță, dragostea în zori
Cu pantofii-n mână alergând ca o nălucă,
A rămas astăzi, poetul, singur și ninsori
Pășind ca pe săbii se-ascund sub ulucă.

Nici pasărea albă nu vrea să mai zboare,
Pe sub genele roșii, în pas de fanfară,
Se-ascunde și umbra alungată de soare,
Nu mai respiră decât un acord de vioară.

Descheiat e la nasturi focul în vatră,
Indolent joacă hora în acord de paucă
Și-n taină, ochi dulci îi face o mulatră
Frunză, cu ochii de parcă-s pe ducă.

În insolvență intrate pe neprevăzut,
Îi vor duce povestea, grăbite, altcum
Cărările nopții, căci de ieri l-a trecut
Dragostea-n rezervă, post-scriptum.

Reminiscențe matinale
E dimineață fastă la poli de infinit,
Sub felinare ude de-albastre sărutări,
Flămândele iubiri plecate la-mplinit
Înmuguresc tăcute poteca-n depărtări.

Cu tainele peniței stau la taifas poeții,
Sub cerul adâncit în rugi monumentale,
Plimbându-și nepăsarea prin aurul cetății
Ca la paradă trec reminiscențe matinale.

Își scutură sub streșini cenușile de iarnă
Havuzele gătite, ţâşnite dintre ziduri,
Lăsându-și fandosite amprentele pe marnă
Reminiscențele își spălă o inimă de riduri.

Și-a pus pe la revere pădurea trandafiri
Domestici, nedormiţi, odată în dileme,
În grabă au venit şi agențiile de știri,
Să-i închinăm iubirii, veșnice poeme!

Spaima de-nchisori
Se scutură pământul de vicii și tăceri,
Iar frunza pe genunchi își târguiește vremea,
Blestemele-n cohorte tot vin de nicăieri,
Batista iar înnoadă bogaților averea.

Ne năpădesc obuze, ne plouă niște zori,
Bat furioase-n poartă de parcă-i gestapoul
Venite la parada cuvintelor, ninsori,
Când dragostea refuză să-și scrie fugatoul.

Se-așază ostenite pădurile-ntomnate
Și râd de parcă-și doresc un handicap,
Zăpezile înălțate spre cer, infatuate,
I-au pus toată cenușa pământului pe cap.

Zile de post prea multe arată calendarul,
Pe umerii tociți ne vor cânta prigori,
Vom scrie poezie, ne vom iubi tot anul,
Vom libera o lume de spaima de-nchisori.

Recidive sentimentale
Iubesc cuvântul ce-l împart cu voi,
misterul anotimpului dezleg
când forme clandestine de amiezi
pierdute-s prin confuzul sacrileg.
Galopul dimineților pustii
pe punțile de mal dezise
îl las emoțiilor din stihii
fără avizul goarnei răgușite.
Când pântecul țărânei va dospi,
prin porii ei mustind verdeață,
cu aripi, ca noi fluturi ridicați
pe fruntea cerului vom scrie viață.
Și vor recidiva la primăveri
Cu-alaiul lor de sentimente
trecând în catalogul unor seri
capricii de zăpezi un an absente.
Și nimeni n-o să poată acuza
explozia iubirii şi prin ploi,
de codru aprobată, ce îşi va scuza
o mână la ochi când vom fi goi.