Liviu Vasilică s-a născut la 2 iulie 1950 în comuna Plosca, județul Teleorman, într-o familie de intelectuali (tatăl său era director de școală iar mama sa profesoară). Încă din copilărie a îndrăgit cântecul popular, luând lecții de la rapsozii locali, de la care a învățat multe doine, balade, cântece de haiducie. În perioada 1974-1980 a urmat Facultatea de Medicină din București, timp în care s-a afirmat ca interpret de muzică populară, participând la mai multe spectacole și concursuri studențești. Totodată, a debutat și la TV în îndrăgita emisiune Tezaur Folcloric.
După terminarea facultății, Liviu Vasilică a activat ca medic pediatru la Spitalul Județean Teleorman din Alexandria, unde a fost apreciat în mod deosebit de colegi și pacienți, copiii spunându-i doctorul care cântă la televizor. În paralel cu cariera profesională medicală, pe care nu a părăsit-o niciodată, Liviu Vasilică a desfășurat o prestigioasă activitate culturală, materializată prin interpretarea de cântece populare, culegerea de folclor autentic și nu în ultimul rând, colecționarea de costume populare țărănești din diverse zone, dar mai ales din Teleorman.
Liviu Vasilică, în întreaga sa carieră artistică, a cules, prelucrat și interpretat cu măiestrie muzică populară autentică, de mare originalitate, unică în domeniu, într-un stil arhaic (nealterat de vreme), păstrând linia melodică a vechilor rapsozi, îmbrăcat negreșit în straiele țărănești specifice locului, cu inconfundabila ipingea (manta bărbătească din postav, împodobită cu modele populare). De precizat că, având o voce caldă, inimitabilă, a reușit să cânte cu aceeași lejeritate (și mare succes la publicul larg) doine, balade populare, cântece voinicești, piese haiducești, melodii de petrecere și de nuntă, hore, sârbe, lăutărești ș.a.
În anul 1987, împreună cu un grup de artiști locali entuziaști, Liviu Vasilică a creat la Alexandria, renumitul Ansamblul de cântece și dansuri populare Teleormanul, pe care l-a condus până la sfârșitul vieții, repurtând succese răsunătoare în țară și peste hotare. Singur, sau împreună cu ansamblul său artistic, Liviu Vasilică a cântat nenumărate melodii de mare valoare și mult îndrăgite de public, dintre care exemplificăm: Hai, hai cu trăsioara; Mărine, la nunta ta; Aș muri, da’ nu acuma; Pe la noi pe Teleorman; Dunăre, apă vioară; Ce mi-e drag pe lume; Fir-ai tu să fii de murg; Am pus șeaua sus pe cal; Cântă cobza și răsună; Codrule mărite domn; Urcă trenu’ greu la deal; Cântec de cătănie; I-auzi nunta cum nuntește ș.a. Liviu Vasilică a fost un familist convins, model de părinte și soț.
A fost căsătorit din anul 1981 cu Florina Vasilică și au avut împreună patru copii: Florin, Svetlana, Valentin și Livia. Dintre aceștia, doar Florin Vasilică a urmat cariera artistică, ducând mai departe cântecul popular teleormănean, încercând să continue tradiția. Din nefericire, după dispariția lui Liviu Vasilică, Ansamblul artistic creat și condus de el s-a scindat, apucând fiecare pe căi proprii de afirmare, dar este îmbucurător că totuși, muzica culeasă și interpretată cu atâta har de Liviu Vasilică se cântă și în prezent și, place publicului (de toate vârstele).
Colecția de costume populare adunate cu eforturi și migală de el, inclusiv opincile purtate, au rămas în amintirea sa, la ansamblul Burnasul din Alexandria. De asemenea, în memoria lui, pe strada Dunării din centrul municipiul Alexandria, a fost amplasată o statuie a lui Liviu Vasilică. Din păcate, în floarea vârstei și în plină glorie artistică creatoare, din cauza unei boli necruțătoare, la 19 octombrie 2004, Liviu Vasilică a părăsit scena vieții, lăsând în urmă mari regrete și o muzică românească nemuritoare. La decesul său, îndrăgita cântăreață de muzică populară Floarea Calotă, teleormăneancă și ea, evocându-i uriașa personalitate, afirma: Liviu, mai avea încă multe de dăruit. Prea devreme a plecat dintre noi. Fără el, muzica populară românească este mai săracă.
Horațiu Măndășescu
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro