MARELE CUTREMUR – Seara când a venit Iadul pe Pământ

MARELE CUTREMUR
Seara când a venit Iadul pe Pământ

S-AU ÎMPLINIT 40 DE ANI
DE LA GROAZNICUL SEISM DIN 1977,
SOLDAT CU PESTE 1500 DE MORȚI
ȘI 11.300 DE RĂNIȚI

4 martie 1977. O seară senină și caldă, de veritabilă primăvară. Oamenii se relaxează după o zi de muncă. Unii urmăresc la TV serialul bulgăresc Dulce și Amar. Alții profi tă de vremea frumoasă pentru a se plimba pe străzi. Se face ora 21.22. Din senin, se aude un sunet înfi orător, precum cel din filmele despre Apocalipsă. Pământul începe să se zguduie violent. Uluială, groază, țipete, zgomot de geamuri sparte, trosnituri… Și, în continuare, acel vuiet sinistru.
Urgia a ținut 56 de secunde, dar parcă ar fi durat o veșnicie…
În seara de 4 martie 1977, România a fost lovită de un seism cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter. Violența cumtremurului s-a înregistrat și pe verticală, și pe orizontală. Epicentrul a fost în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 110 kilometri, iar seismul a fost înregistrat de aproape toate stațiile de pe glob! De altfel, acesta a fost resimțit cam în toată Europa de Sud-Est. Cu toate acestea, replicile au avut o magnitudine mică, cea mai puternică dintre acestea înregistrându-se pe 5 martie, ora 2.00 – 4,9 grade pe scara Richter. În urma cutremurului, cel mai mult a avut de suferit capitala României, București, unde s-au prăbușit peste 30 de clădiri și blocuri, iar alte 130 au fost avariate. Județele Galați și Brăila, dar și mai multe localități din sudul țării au fost și ele grav afectate de seism.
Multe persoane au fost prinse sub dărâmături. La început confuze, autoritățile au reușit să se mobilizeze și să treacă la operațiunile de salvare. Au participat peste 30.000 de militari și pompieri, cel mai mare număr de salvatori care au acționat vreodată simultan în România. Acestora li s-au adăugat reprezentanți ai Crucii Roșii, dar și un număr mare din cadrul populației civile.
Căutările au durat zile în șir, militarii scoțând numeroși oameni de sub moloz. Pentru asta, au fost aduși și specialiști din Elveția, însoțiți de câini dresați pentru salvarea victimelor din munți. Au fost găsiți supraviețuitori chiar și după 11 zile de la cutremur! Din păcate, au existat și destui care și-au pierdut viața atunci, printre aceștia numărându-se cunoscutul actor Toma Caragiu, regizorul de televiziune Alexandru Bocăneț sau cântăreața de muzică ușoară Doina Badea. Toma Caragiu și Alexandru Bocăneț au fost surprinși de cutremur în holul blocului în care locuia actorul, care s-a prăbușit iar cei doi și-au găsit sfârșitul sub dărâmături. La rândul ei, Doinea Badea se afla în lift în momentul producerii seismului…
Pe 4 martie 1977, Nicolae Ceaușescu, președintele de atunci al României, se afla, împreună cu soția sa, Elena, într-o vizită la omologul său din Nigeria. În timpul recepției oficiale, Ceaușescu a fost informat de un secretar de situația din țară. Au fost momente de confuzie. În București, curentul electric se întrerupsese și era foarte dificil de luat legătura cu cei de aici. Delegația română a revenit în țară în timpul nopții, iar fostul șef al statului, după ce a primit un raport sumar al situației, a dat primele ordine de acțiune și un apel către populație. De asemenea, prin decret prezidențial, s-a instituit starea de necesitate pe întreg teritoriul țării.
S-a sporit producția de alimente, pentru a asigura necesarul populației, s-au restabilit rețelele utilitare (apă, gaze, curent electric, telefonie), au fost trimise ajutoare către toate zonele afectate din România, lucrându-se zile în șir, fără încetare, pentru ca viața să revină la normal.
În urma cutremurului din 4 martie 1977, mai multe monumente de arhitectură au avut de suferit. Dar au fost și altele dărâmate din ordinul „politrucilor” de atunci, care au profitat de ocazie pentru a scăpa de clădirile care nu le plăceau și a-și pune în aplicare planurile de urbanizare. Așa au dispărut, printre altele, Biserica Enei sau fostul sediu al Uniunii Artiștilor Plastici (Casa arhitect Grigore Cerchez), dar și obiecte de artă care au fost luate sub pretextul „punerii la adăpost”. La seismul din urmă cu 40 de ani, în afară de București, cel mai afectat oraș a fost Zimnicea. S-a spus că 89 la sută din această localitate a fost distrusă, fiind necesară reconstrucția sa din temelii. După Revoluția din 1989, au apărut însă informațiile că cifra anunțată de autoritățile locale a fost una greșită, iar acestea, auzind că Nicolae Ceaușescu urma să vină de urgență în urbea din sudul țării, au băgat de urgență buldozerele în clădirile neafectate, pentru a da o proporție cât mai mare dezastrului.
Cutremurul din 4 martie 1977 nu este cel mai puternic înregistrat vreodată pe teritoriul țării noastre. Pe 29 octombrie 1802, a avut loc un seism cu o magnitudine estimată între 7,9 și 8,2 grade pe scara Richter, iar pe 10 noiembrie 1940 s-a produs unul cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter. Dar prin număriul victimelor și pagubele produse, a rămas în istorie drept cel mai distructiv din România!

MUGUR BĂILEȘTEANU