Maria Tănase-Diva supranumită “Pasărea măiastră”

Maria Tănase s-a născut la 25 septembrie 1913 în mahalaua Cărămidarilor din București, tatăl ei, Ion Tănase, originar din Oltenia, fiind un vestit florar. Din tinerețe Maria Tănase a început să cânte, fiind descoperită în 1930 de jurnalistul Sandu Eliad care, ascultându-i vocea de aur, a introdus-o în lumea muzicală.

În 1934 a fost angajată de Constantin Tănase la Teatrul de Revistă Cărăbuș iar la 20 februarie 1938 debutează și la Radio România, având un succes fulminant. La 17 august 1938 susține un recital la școala de vară de la Vălenii de Munte, unde savantul Nicolae Iorga o numește “pasărea măiastră” și, tot în același an, îl cunoaște pe Constantin Brâncuși, cu care leagă o frumoasă și profundă relație de prietenie.

În perioada mai-iulie 1939, Maria Tănase a fost invitată să evolueze la Pavilionul României al Expoziției Internaționale de la New York, unde acompaniată de orchestra dirijată de Grigoraș Dinicu, a cântat în fața unor mari personalități printre care și președintele SUA, F. D. Roosevelt. În 1940 autoritățile legionare i-au interzis apariția în public și au dispus distrugerea înregistrărilor sale, dar Maria continuă să cânte. În 1941, împreună cu mai mulți artiști români, participă la un turneu grandios în Turcia cu spectacolul Melody revue, cântând la teatrul de vară Taxim din Istanbul, unde avea să dobândească un succes imens.

În perioada interbelică, Maria Tănase a cântat în renumite localuri bucureștene ca: Neptun, Wilson, Continental, Luther, Capșa, Hanul lui Manuc etc., iar în timpul războiului, alături de Constantin Tănase, George Enescu, George Vraca și alții a dat spectacole pentru alinarea suferințelor răniților și ridicarea moralului trupei. După război, a fost la început persecutată de noile autorități comuniste, însă apoi și-a reluat activitatea artistică și înregistrările la radio și la casa de discuri Electrecord.

În 1952 a predat folclor la Școala de Muzică nr. 1 București, iar în vara lui 1953 a cântat la Concertul Popoarelor din cadrul Festivalului Internațional al Tineretului de la București. De-a lungul anilor, Maria Tănase a cântat și în operete precum Mascota – 1944 și Sfinxul de la Hollywood – 1946, a jucat în piese la Teatrul Municipal (azi Lucia Sturdza Bulandra) ca: Opera de trei parale și Cadavrul viu, dar și în filme, precum Ciulinii Bărăganului (1957).

Pentru meritele sale deosebite pe tărâm cultural a primit numeroase distincții printre care Ordinul Muncii, Premiul de Stat și titlul de Artist Emerit. Dar cel mai mare premiu a fost iubirea nețărmurită a publicului din mai multe generații, care i-au îndrăgit muzica de toate genurile (populară, ușoară, romanțe, lăutărească, de petrecere, de operetă și revistă) interpretată cu mare măiestrie, considerată un fenomen.

Din repertoriul ei de peste 500 de melodii exemplificăm: Mi-am pus busuioc în păr; Aseară vântul bătea; Mărie și Marioara; Mărioară de la Gorj; Trenule mașină mică; Uhăi bade; Bun îi vinul ghiurghiuliu; Leliță cârciumăreasă; Mă dusei să trec la Ol; Aseară ți-am luat basma; Ciuleandra; Cine iubește și lasă; Dodă, dodă; Lume, lume; Dragi mi-s cântecele mele ș.a. A fost căsătorită din 1950 cu avocatul Clery Sachelarie.

În viața personală, Maria Tănase a fost un om de excepție, de o sensibilitate, omenie și bunătate aparte, mereu alături de colegi și public, ajutându-i pe cei în nevoie, inclusiv pe fosta familie a soțului ei (din care, întâmplător fac și eu parte). Din păcate, suferind de cancer la plămâni, Maria Tănase a încetat din viață în plină glorie și creație la 22 iunie 1963 în Spitalul Fundeni, fiind condusă pe ultimul drum spre Cimitirul Bellu de aproape jumătate din populația Capitalei, statul român decretând o zi de doliu național. Rămân în urma ei melodiile sale nemuritoare, ascultate și cântate și azi cu mare plăcere de toți românii.

Horaţiu Măndăşescu