ACASĂ / ARTICOLE / Mircea Moldovan-Un regizor desăvârșit

Mircea Moldovan-Un regizor desăvârșit

Mircea Sorin Moldovan s-a născut la 3 noiembrie 1936 în orașul Blaj, județul Alba, într-o familie aristocratică greco- catolică, tatăl său fiind un reputat Elixirul tinereții, Munții în flăcări, Anul 1848, Evadarea ș.a.
După Revoluția din decembrie 1989, a continuat activitatea culturală, fiind director al Studioului avocat al epocii, membru marcant al Partidului Național Țărănesc, pentru care, după instaurarea comunismului în România (1945), a executat 13 ani de închisoare la Canal, bun prieten și cu Iuliu Maniu. De altfel, marele politician (decedat în închisoarea de la Sighet în 1953) l-a și botezat pe Mircea Moldovan. După absolvirea liceului Mihail Viteazul din Aiud, a urmat studiile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică București (IATC) secția Actorie, pe care le-a finalizat în 1959. A fost repartizat la Teatrul Național din Craiova, unde a jucat până în 1962, după care a trecut la Teatrul de Stat din Sibiu.

În anul 1969 a absolvit și cursurile secției Regie ale aceluiași IATC, dedicându-se în continuare regiei de film. Mircea Moldovan a avut o activitate prolifică pe tărâmul filmului românesc, lucrând între 1985- 1991 la Studioul Cinematografic Alexandru Sahia din București, apreciat ca unul din cei mai valoroși specialiști în domeniu.

Din multitudinea filmelor artistice românești regizate de Mircea Moldovan amintim: Frații (1971), Vifornița (1973), Pintea (1976), La răscrucea marilor furtuni (1980), Munții în flăcări (1980), Convoiul (1981), Bocet vesel (1984), Mireasa ploilor târzii (1986), Expediția (1980), Totul se plătește (1987) și nu în ultimul rând, trilogia Toamna bobocilor (1973), Iarna bobocilor (1977) și Primăvara bobocilor (1987), comedii mult gustate de publicul larg. De asemenea, Mircea Moldovan a semnat regia și la filme documentare, precum Blaj (1977), Procesul (1990) sau Ziua cea mai lungă (1990). Totodată, Mircea Moldovean a scris scenariul la filmul său Bocet vesel (împreună cu Sütő András) și a jucat (ca actor) în filme românești precum: Frații, Elixirul tinereții, Munții în flăcări, Anul 1848, Evadarea ș.a.

După Revoluția din decembrie 1989, a continuat activitatea culturală, fiind director al Studioului Cinematografic Sahia-Film (1991-1993), director general al postului TV Soti, iar din anul 1995 membru și apoi președinte al Consiliului Național al Audiovizualului (pentru mai mulți ani). S-a pensionat în anul 2006, dar nu s-a retras definitiv de pe eșichierul cultural românesc, fiind mereu prezent la diverse evenimente.

Pentru meritele sale deosebite în întreaga activitate în slujba filmului, cinemtografiei și, în general, a culturii românești, a primit numeroase premii, decorații, distincții, printre care premiul pentru Regie al Uniunii Cineaștilor din România sau titlul de cetățean de onoare al orașului Blaj, în anul 2002. Din cauza originii sale nesănătoase (fiu de deținut politic), Mircea Moldovan nu a fost membru al PCR, iar după Revoluție nu a făcut politică, preferând a se desăvârși profesional, deși a avut unele afinități cu PNȚCD, urmașul partidului politic pentru care tatăl său a îndurat mulți ani torturile din temnițele comuniste.

Mircea Moldovan a fost fratele cunoscutului și îndrăgitului actor Ovidiu Iuliu Moldovan (1942- 2008). A fost căsătorit cu criticul de teatru și film Liliana Clopan – decedată într-un tragic accident, din căsnicia lor rezultând un fiu, Liviu. S-a recăsătorit mai târziu, iar soția lui, Simona, i-a dăruit un băiețel, născut în noiembrie 2021. Din păcate, la 8 aprilie 2022, Mircea Moldovan a decedat subit în urma unui accident vascular cerebral. La dorința sa expresă, rămășițele sale pământești au fost incinerate. Mircea Moldovan a lăsat în urmă o carieră impresionantă, un număr mare de filme de incontestabilă valoare, care se vizionează și în prezent cu multă plăcere de către toate generațiile.

Horațiu Măndășescu

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

VORTEXUL IUBIRII de Loreta Din

Loreta Din, își începe noul volum de versuri, prin a mulțumi celor ce îl vor …

Nostalgia Satului Românesc-Andrei Brănișteanu, Paula Zamfir Bilciu

Nostalgia satului românesc De ce m-ati dus de lângă voi De ce m-ati dus de-acasă? …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: