Mobilizarea socială prin rețelele sociale

Mobilizarea socială prin rețelele sociale

Odată cu evoluția tehnologiei s-a facilitat crearea mediilor de comunicare mai rapide, globale și portabile. Rețelele sociale digitale au jucat un rol central în apariția și expansiunea mobilizărilor. Ele sunt descrise ca o resursă pentru a atinge „anumite corzi sensibile ale cetățenilor”, conectându-i „în afara sistemului de comunicare dominant”, prin intermediul solidarității și puterii colective (Müștereklerimiz, 2013).
Tehnologia este o resursă pentru o acțiunea colectivă de succes. Rețelele sociale au devenit instrumente de o importanță colosală în organizarea mișcărilor de protest, iar țara noastră nu face excepție.În cazul Internetului, se poate vorbi despre crearea unei comunități virtuale între acei internauți care simpatizează aceleași idei. În cele din urmă, generarea unui sentiment de eficacitate implică faptul că oamenii au încredere în ceea ce pot face pentru a atinge obiectivele mișcării, lucru care est posibil dacă dispun de resursele necesare, rețele de comunicare și persoane suficiente.
Internetul a devenit indispensabil mișcărilor sociale, pentru că ajută la distribuirea informațiilor – obiective, motive, moduri de protest; distribuirea informațiilor implică costuri scăzute; el ajută la coordonarea grupurilor din zone geografice diferite, facilitând aspectele logistice de protest.
Rețelele sociale, forumurile sunt instrumente și intermediari în crearea și derularea mișcărilor de protest. Internetul facilitează și încurajează formele convenționale, fiind un punct de legătură între societatea civilă și lideri. Rețelele sociale nu sunt izvoarele de mobilizare socială, nu reprezintă prima cauză a mișcărilor de protest, dar ele schimbă, fără îndoială, configurația acțiuniii cetățenilor, pe termen lung. Succesul mobilizării depinde de gradul de conștientizare al oamenilor și de energia generată de revolta acumulată.
De la un protest la altul, rolul pe care l-a avut Facebook-ul în mobilizarea oamenilor s-a schimbat. Dacă până în 2012, Facebook-ul nu a avut un rol determinant, din 2013 a devenit principalul instrument de informare și mobilizare.
Analiza a celor mai active comunități din mediul online
Uniți Salvăm vs Corupția ucide
Cele mai active comunități din mediul online care au mobilizat oamenii să iasă în stradă sunt „Coruptia Ucide” și „Uniti Salvam”, care în timpul protestelor au organizat evenimente pe pagina de Facebook, au îndemnat oamenii să iasă în stradă.
După prima zi de proteste, care au avut loc pe 1 septembrie 2013 împotriva proiectului minier Roșia Montana, Mihai Bumbeș (președintele organizației non-guvernamentale Miliția Spirituală a cărei misiune este de a mobiliza conștiința civică activă și spiritul solidarității cetățenilor) a crezut de cuviință că este necesară o pagină de facebook care să anunțe evenimentele următoare și a luat legătura cu Cosmin Pojoranu, care și-a format o echipă de oameni, din diferite domenii, împreună cu care să se ocupe de pagină. Așa s-a născut pagina „Uniți salvăm”, cu scopul de a se extinde asupra tuturor problemelor nu doar asupra Roșiei Montane. Ideile pentru desfășurarea protestelor au fost colective, rezultat al acțiunilor de brainstorming. Pentru că au reușit să își facă auzit punctul de vedere și au strâns mii de oameni în stradă grupul de protestatari implicați în organizarea protestelor și a paginii „Uniți salvăm”, au primit premiul „Omul anului 2013”, la Gala Superlativele VIP – Oamenii schimbării. Premiul l-au lăsat acolo, pentru că acel premiu era pentru toți cei care au ieșit la proteste, și nu li s-a părut corect să fie păstrat doar de unul dintre ei.
„Uniți salvăm”, este o comunitate eterogenă de persoane; oamenii nu au o ideologie comună, organizată ca să acționeze atunci când drepturile le sunt încălcate. Principiile care stau la baza comunității sunt: solidaritate, toleranță, justiție, dialog, libertte și transparență. „Uniți salvăm”, are ca scop generarea și susținerea inițiativelor societății civile de interes general, încurajarea democrației participative, facilitarea participării tuturor cetățenilor la luarea deciziilor de interes public, asigurarea respectării statului de drept, încurajarea și formarea cetățenilor conștienți de drepturile lor, responsabili, solidari, implicați.
Protestele din 2013, față de proiectul minier de la Roșia Montană au dus la crearea paginii de Facebook „Uniți salvăm”, care a creat apelurile de mobilizare, iar apoi au apărut și pagini locale, în țară și în diaspora.
Dacă până în 2013 punctul de întâlnire al protestatarilor era în Piața Universității, din 2013 acest lucru se schimbă. Prin marșurile din 2013 se dorește o conștientizare a cauzei, motiv pentru care marșurile își schimbă direcția spre periferie. Scopul acelor proteste și al tuturor protestelor, pe lângă conștientizarea cauzei mai este acela ca informația să ajungă la câți mai mulți oameni.
„Uniți salvăm” a organizat proteste în București luni întregi, împotriva exploatării cu cianuri a zăcămintelor de la Roșia Montană, la care s-au adunat zeci de mii de oameni.
În 2017 singurul protest organizat de „Uniți salvăm”, a fost pe 5 februarie: „Trezește-ți cartierul: mergem în grup la protest, prin care mobiliza oamenii să plece grupați din cartiere spre Guvern, iar pe drum să convingă trecătorii să se alăture, în ce-a de-a șasea zi, în care mobilizarea a fost masivă. 5 februarie 2017 este ziua în care numărul oamenilor a depășit recordul zilelor anterioare. Au fost peste 500 000 de protestatari, în toată țara”, potrivit Digi 24. A fost o seară istorică în care au fost momente de reculegere, s-a cântat imnul României, s-a proiectat pe clădiri harta României, și diverse texte precum: #Colectiv, #Rezist, #Dec’89, nemulțumirile românilor, dar și versurile imnului național. Bulevardele erau pline, oamenii veneau din toate părțile, mai ales că în acea seară metroul nu oprea la stația Piața Victoriei, dar acest lucru nu i-a împiedicat să iasă în piață. Oamenii și-au aprins telefoanele mobile și au făcut lumină, imaginea simbolică este expresia unei renașteri a conștiinței civice, așa cum spune Matei Vișniec. Ceea ce au văzut străinii în acele momente a fost de fapt o constelaţie, o galaxie de oameni carea veau un liant extrem de puternic: cel al valorilor morale.
Pagina de Facebook „Corupția Ucide” este fondată după tragedia din Colectiv de către tânărul Florin Bădiță, care lucrează și locuiește de câțiva ani la Cluj, iar în momentul de față 350 de persoane sunt implicate, care își doresc să se organizeze pentru avea o țară fără corupție, cu cetățeni care pot gândi critic. După tragedia din Colectiv, Florin Bădiță și-a dat seama că „în spațiul public sunt 100 de direcții, dar se pierde esența. Esenţa e asta: corupţia i-a omorât pe oamenii ăia. Mulţi acuzau prostia celor care au dat cu artificii. Da, dar asta e la nivel micro. Ideea e că s-a dat şpagă pe undeva ca să funcţioneze o chestie care n-avea avizele la zi. Asta am avut în cap atunci când am creat eventurile Corupţia omoară oameni”, a povestit Bădiță pentru Q Magazine.
Scopul lui Florin a fost să dezvolte gândirea critică și să educe publicul cu privire la efectele pasivității în fața faptelor de corupție. La datele de contact de pe pagina de Facebook „Corupția Ucide” am văzut site-ul undeprotestez.ro și l-am accesat pentru a afla mai multe informații. De acolo am aflat că este „O comunitate creată de niște oameni care-și doresc să ajute lupta anti-corupție. Lucrăm sub formă de voluntariat și nu acceptăm donații de la ONG-uri, partide politice, persoane juridice, instituții ale statului sau alte persoane care solicită anumite favoruri în schimbul unei sume de bani. Nu avem legătură cu nici o pagina de facebook sau comunitate online și nu organizăm proteste. Pe această platformă ne-am unit pentru democrație și centralizăm toate informațiile disponibile pentru a le pune la dispoziția celor care-și doresc să ajute”. Pe site se află și toate evenimentele care au avut loc, până în prezent, atât din țară, cât și din diaspora, fiecare eveniment având și o descriere.
Într-un interviu pentru Vice (https://www.vice.com/ro), când Bădiță este întrebat cum i-a venit ideea să creeze pagina de Facebook, mărturisește că i se părea că oamenii priveau doar anumite detalii din tot ansamblul și a simțit nevoia să vehiculeze importanța anticorupției. Referitor la planurile pe care le are cu activismul, Florin spune că vrea să iasă „din peisajul activismului, adică vreau să fac lumea să se organizeze singură. Aș vrea să mă exclud și să fac ce mă interesează acum: machine learning. Nu vreau să mă retrag complet, vreau să ies la proteste, cum am făcut-o în ultimii cinci-șase ani, dar nu să le organizez. E mult mai bine să ne organizăm cât mai descentralizat, să nu stăm într-un singur pion”.
Și la protestele #Rezist, Florin Bădiță a avut un rol important, mobilizând oamenii să iasă în stradă, prin intermediul paginii „Corupția Ucide”, iar „Uniți Salvăm” a publicat un mesaj anti-grațiere și anti-amnistie.
„Corupția Ucide” a lansat proteste în București și în alte orașe din țară împotriva legii grațierii și împotriva modificărilor aduse Codului penal. Tot pe pagina de Facebook sunt postate anunțuri legate de organizarea la proteste.
„Uniți Salvăm” și „Corupția Ucide” sunt doar două exemple, dintre comunitățile care au contribuit la organizarea protestelor și a mobilizării oamenilor. Paginile celor două comunități se caracterizează printr-o comunicare constantă pe pagina principală, cât și pe paginile-gazdă ale evenimentelor (inclusiv Uniți Salvăm promova pe pagina proprie evenimentele create în 2017 de Corupția Ucide); textul și grafica paginilor este relevant; contribuie la dezvoltarea unei culturi de protest împotriva sistemului; implicarea tuturor participanților în activități (lanțul uman în jurul Parlamentului, „frunza Roșia Montană” în fața Guvernului – 2013, în 2017 constelația stelară produsă de luminite telefoanelor mobile, operațiunea tricolourl – un tricolor uman în faţa Guvernului cu ajutorul materialelor sau hârtiilor de culoare roşie, galbenă şi albastră, operațiunea steagul U.E. – un uriaş steag al Uniunii Europene, cu ajutorul unor hârtii colorate şi al telefoanelor mobile); crearea grupurilor de voluntari care promovau cauza pe teren.
Ne confruntăm cu o nouă mișcare, cu subiecte sociale noi, cu un limbaj propriu și cu o nouă fizionomie. Noii actori, mulți dintre aceștia, sunt tineri și alcătuiesc mișcările de astăzi, le imprimă o viziune diferită, cu mai multă spontaneitate, dând naștere unei noi definiții cu privire la acțiunea colectivă.
Rețelele sociale oferă posibilități nelimitate de participare socială activă. Ele nu trebuie înțelese doar ca instrumente tehnologice pentru schimbul de mesaje, ci și ca mijloace de comunicare, de interacțiune și participare. Tehnologiile digitale au facilitat comunicarea utilizatorilor din toată lumea; internauții au o identitate virtuală, pe care o dezvoltă prin intermediul platformelor Social Media. Mișcări sociale, cu participarea activă a mai multor indivizi au existat mereu, dar tehnologiile digitale oferă utilizatorilor putere, pentru că aceștia se transformă în transmițători de mesaje de mobilizare, colaboratori activi, necesari ca indivizi, pentru a obține obiectivul colectiv. Aceste noi canale au modificat parametrii de comunicare între indivizi și grupuri, și au permis ca dialogul să se democratizeze și să se multiplice exponențial.
În concluzie, tinerii au înţeles că pot schimba ceva şi că pot avea un rol activ în prevenirea abuzurilor şi în buna guvernare a ţării, iar acest lucru se poate observa în participarea masivă a acestora la protestele din ultimii ani.

BIBLIOGRAFIE:

Müştereklerimiz. (2013). Occupy Wall Street has some questions for Taksim Square, OpenDemocracy.
Site: http://www.opendemocracy.net/ m%C3%BC%C5%9Ftereklerimiz/occupy-wall-street-has-some-questions-for-taksim-square
Facebook: Corupția Ucide – https://www.facebook.com/pg/coruptia.ucide/
Facebook : Uniți salvam – https://www.facebook.com/unitisalvam/
Site: http://www.undeprotestez.ro
Site: http://www.qmagazine.ro

Andreea-Monica State-Știrbu
Cercetător în sociologie