MUZEUL CIVILIZAŢIEI URBANE A BRAŞOVULUI

MUZEUL CIVILIZAŢIEI URBANE A BRAŞOVULUI

Amplasat în frumoasa Piaţa Sfatului, la numărul 15, muzeul este găzduit de o fascinantă clădire, specifică perioadei Renascentiste, atestată arheologic încă din perioada secolelor XVII – XIV, cu ferestrele şi uşile cu chenare decorative din piatră şi bolţi cu penetraţii.
Clădirea este reprezentativă pentru tipologia spaţiilor comerciale, publice şi private din oraşele transilvănene între secolele XVI – XIX. A fost construită în anul 1566 de familia Closius, patricieni saşi bogaţi şi influenţi în viaţa oraşului. După 1873, casa a aparţinut comerciantului Dimitrie Eremias, iar din 1887 a fost moştenită de nepoţii săi, Ilie şi Gheorghe Savu, care au deţinut-o până la naţionalizarea din 1949.
Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului ilustrează următoarele teme: lapidariu, pivniţa cu mărfuri (secolele XVII-XVIII), han braşovean (secolul XVIII), camera de copil, camera de patrician, atelier de modistă, atelier de broderie (secolul XIX), atelier de fotograf (secolul XIX).
Parcurgerea Muzeului Civilizaţiei Urbane a Braşovului trebuie să se facă pe verticală, prin descoperirea caracteristicilor reprezentative civilizaţiei corespunzătoare fiecărei perioade istorice: subsolul, parterul, etajul şi mansarda.

Clădirea medievală păstrează picturi murale, cu motive vegetale şi florale, care decorau cândva casele patricienilor, din timpul Renaşterii transilvănene, specificul decorativ al momentului fiind păstrat de către restauratorii Mihai şi Pia Ştefania Stinghe. Picturile sunt executate şi în tehnica „al secco”, adică pigmenţii minerali au fost aplicaţi direct pe tencuiala uscată, din var şi nisip.
La subsolul clădirii este amenajat un lapidariu, unde sunt expuse panouri cu ilustraţii grafice şi texte ilustrând etape din istoria imobilului, un ecran uriaş unde vizitatorii pot urmări întreaga istorie a civilizaţiei urbane a Braşovului.
În pivniţa de la subsol sunt expuse mărfuri specifice Braşovului comercial din secolele XVII şi XVIII: butoaie, saci cu lână, baloturi de bumbac, măsuri de cereale, cufere, cântare şi diferite documente negustoreşti.
Sala cu boltă amplă şi decorată floral, de la parterul muzeului, sugerează vizitatorilor posibile întâlniri ale târgoveţilor şi negustorilor acelor vremi, care aveau diverse interese comerciale. Tot aici, un fost gang a devenit în secolul al XVIII-lea prăvălie pentru vânzarea de mărfuri de import aduse de negustori din Europa, aşa numitele mărfuri nemţeşti, postavuri fine din Viena, broderii şi dantelării din Spania, mărfuri turceşti, dar existau şi mărfuri locale lucrate de renumiţii breslaşi saşi braşoveni şi de meşterii şcheieni.
La parter există şi prăvălia cu mirodenii, acest comerţ al mărfurilor orientale „res turcales” constituind pentru Braşovul medieval o importantă sursă de profit. Etajul muzeului sugerează vizitatorilor interiorul casei unui „patrician” sas bogat, ce în secolul al XIX-lea continuă tradiţiile din veacurile trecute, distingându-se, totuşi, modificarea habitatului sub influenţa mentalităţii europene din acea vreme, zugrăvindu-şi spaţiile de locuit cu decoraţii de factură clasicizată, asimilând mobila Biedermeier şi adoptând o altă artă gastronomică.
Aici, vizitatorii pot vedea şi camera copilului, îmbrăcăminte pentru copii, jucării. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, practicile lumii emancipate europene au început să pună accent pe valoarea familiei. Picturile de la etajul clădirii au elemente decorative dispuse pe fond de un verde gri în zona ferestrelor. Circuitul muzeului cuprinde şi atelierul de brodat, atelierul de mode şi flori şi atelierul de fotograf. Atelierul de brodat prezintă vizitatorilor tradiţia textilă a Braşovului, care a dominat zona de sud-est a Europei, atelierele meşteşugăreşti lucrând în spiritul modei apusene.

Atelierul de mode şi flori este o lume a meseriilor artistice, pălăriile fiind „reginele” eleganţei. Atelierul de fotograf ne prezintă doi fotografi celebri, Leopold Adler (1848 – 1924) şi Carl Muschalek (1857 – 1904) ce au realizat o frescă în imagini a societăţii braşovene la sfârşitul secolului al XIX-lea. Ei foloseau un aparat din lemn, cu burduf, format 18×24, pe plăci de sticlă, imortalizând, astfel, lumea variată a Braşovului.
Un monument de interes pentru vizitatori este şi curtea interioară cu suveniruri.
Mansarda muzeului, construită din lemn, a devenit, datorită măiestriei dulgherilor braşoveni, un spaţiu deschis artiştilor, personalităţilor, pentru expoziţii temporare de interes cultural.
Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului a obţinut premiul Comitetului Român ICOM, acordat pentru anul 2010, anul deschiderii oficiale a muzeului braşovean. Acest premiu recunoaşte valorificarea modernă expoziţională de excepţie a monumentului istoric restaurat, cât şi concepţia tematică inedită pentru muzeele din România.
Clădirea este menţionată în Lista Monumentelor istorice din ţara noastră.

RODICA SUBȚIRELU