Muzeul județean de Istorie Brașov, în această configurație, a fost înființat în iunie 1990 și se găsește în Piața Sfatului nr. 30 din centrul municipiului, într-o clădire de patrimoniu-monument de istorie și arhitectură din secolul al XVlea, cunoscută sub numele de Casa Sfatului (Rathaus), unde, odinioară (înainte de 1950) a fost sediul Primăriei Brașov.
Din 2014, Muzeul Județean de Istorie Brașov este membru IcomInternational Council Museums, iar în prezent, colaborează cu diverse instituții culturale de prestigiu din țară și din străinătate, printre care și Institutul European pentru Itinerarii Culturale.
Muzeul este organizat pe trei locații, toate monumente istorice, astfel:
a) Sediul Central din Piața Sfatului
b) Bastionul Țesătorilor
c) Bastionul Graft
Muzeul are ca principale activități și preocupări identificarea, descoperirea, colectarea, protejarea, conservarea patrimoniului culturalistoric al județului Brașov (și nu numai) în scopul educativ și recreativ, de a-i învăța pe oameni și îndeosebi pe tineri ce înseamnă valorile naționale și de a-i atrage pe turiști, oferindu-le informații inedite și de mare interes.
Deține în patrimoniu peste 150.000 de piese din toate epocile istoriei, de la începuturi la perioada contemporană, multe rarități și unicate. Pot fi văzute și admirate colecții de arheologie și istorie, piese vechi din fier, ceramică, unelte, arme, obiecte de mobilier, țesături, produse ale breslelor meșteșugărești (pe categorii), lucruri de artă decorativă, documente, monede, o sală de farmacie (de epocă). Biblioteca deține peste 15.000 de volume de mare valoare, bine întreținute.
În cadrul Muzeului Județean de Istorie Brașov au loc o serie de expoziții permanente și temporare de mare atracție și interes pentru vizitatori.
În prezent, în sediul central din Piața Sfatului, poate fi admirată expoziția permanentă „Brașov – Istorie – Cultură – Civilizație”. Urmează ca în viitorul apropiat, această expoziție permanentă să fie extinsă, sub denumirea „Identitatea istorică a Brașovului” pe o structură expozițională, astfel:
– Rădăcinile Țării Bârsei
– Ultima frontieră de răsărit a Imperiului roman
– Mica Saxonie
– Brașovul Creștin
– Poarta Transilvaniei (Istoria milita ră medievală)
– Brașoveniile (Viața comercială și negustorială)
– Brașov 1848
– Brașov Capitala României Mari
– Perioada interbelică
– Brașov 1987
La etajul I, întâlnim o sală interactivă destinată expoziției aniversare „Cerbul de aur – 50 de ani” și o excepțională sală dedicată evenimentelor revoluționare de la Brașov din 15 noiembrie 1987. În afara acestora, mai există și alte expoziții temporare precum „Made in Cehoslovacia”, „Consonanțe istorice ruso-române: vizita Împăratului Nicolae al II-lea la Constanța, 1/ 14 iunie 1914” și „Rusia țaristă la Brașov”.
Bastionul Țesătorilor este gazda expoziției permanente „Cetatea Brașovului și fortificațiile Țării Bârsei”. Tot aici se organizează anual, pe timpul vacanțelor de vară ateliere de arheologie experimentală, la care participă copii studioși, dornici de a afla tainele istoriei.
Printre activitățile desfășurate de Muzeu, evidențiem câteva din cele mai interesante: în vara lui 2019 Muzeul a organizat Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică „Brașov 1919”, ediția a IV-a, desfășurat în Piața Sfatului, o lecție de istorie pe viu pentru toți cei prezenți.
La 6 august a.c. Muzeul Județean de Istorie Brașov a organizat la Bastionul Țesătorilor un concert simfonic susținut de Academia Musika Kronstadt, fondator și dirijor Ludovic Armin Cora.
Și anul acesta, Muzeul Județean de Istorie Brașov a fost partener al Festivalului Internațional „Cerbul de aur”, Brașov, 2019. De subliniat că la etajul I, Muzeul găzduiește o spectaculoasă expoziție consacrată istoriei acestei manifestări culturale de excepție a Brașovului, de la începuturi (1968) și până în prezent. Sunt expuse aici imagini foto-video cu marii artiști ai lumii care au evoluat pe scena Festivalului de-a lungul anilor și, totodată, pot fi ascultate în original vocile reputaților cântăreți și melodiile lansate și interpretate în concurs sau în recitaluri. Este un prilej fericit de a ne aminti cu nostalgie de nume mari ale șlagărului românesc și internațional precum Doina Badea, Margareta Pâslaru, Luminița Dobrescu, Angela Similea, Corina Chiriac, Loredana, Connie Francies, Amalia Rodriguez, Gigliola Cinquetti, Julio Iglesias, Cliff Richard, Enrico Macias, Toto Cutugno și mulți alții.
Turiștii aflați în Piața Sfatului din Brașov care se opresc să viziteze Muzeul Județean de Istorie au parte de o întâlnire-surpriză. Unul dintre eroii revoltei brașovenilor de la 15 noiembrie 1987, Gheorghe Banciu, actualmente pensionar, care zilnic face voluntariat în fața Muzeului, îi întâmpină pe vizitatori cu căldură și le împărtășește „pe viu” momente emoționante trăite în acele zile memorabile. Dacă ai răbdare să îl asculți câteva minute, poți înțelege mai bine cum s-a declanșat această mișcare, la început revendicativă (de ordin economic întrucât nu se dădeau integral și la timp salariile), transformată rapid într-una politică (prin măsurile represive luate de autorități), cuprinzând apoi întreaga țară (muncitorii deportați au povestit la locurile unde au fost mutați forțat cele întâmplate), indignând pe toți românii, devenind astfel preludiul Revoluției din decembrie 1989.
Văzând apoi cele expuse în sala expozițională „Brașov 1987” cu toate cele existente acolo, gândul te poartă la zilele de alegeri (trucate) din acea vreme, când potentații mâncau și beau (pe gratis) numai bunătăți (portocale, brânzeturi și mezeluri fine, băuturi scumpe etc.) în timp ce oamenii muncii nu-și primeau nici măcar salariile de mizerie pe care le aveau.
Așa s-a scris Istoria, iar Muzeul Județean evocă trecerea peste vremuri a brașovenilor, îndemnând la cugetare pentru ca greșelile trecutului să nu se repete niciodată.
Pagini realizate de HORAȚIU MĂNDĂȘESCU
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro