MUZEUL JUDEȚEAN DE ISTORIE TELEORMAN

MUZEUL JUDEȚEAN DE ISTORIE TELEORMAN

Dacă treci prin Alexandria ca turist este o încântare să vizitezi Muzeul de Istorie şi Arheologie. Îşi are rădăcinile în anul 1934, când, la sărbătorirea centenarului Alexandriei, consiliul local a decis înfiinţarea lui. Muzeul trebuia să expună și să conserve documentele şi materialele relevante pentru existenţa, evoluţia şi cultura populației din zonă. Imediat, un mic muzeu a fost amenajat într-o încăpere din clădirea Primăriei, iar în 1936 a fost mutat într-o încăpere a Palatului Cultural «Victor Antonescu». În 1952, muzeul intră într-o nouă etapă a evoluţiei sale, fiind înfiinţat oficial ca Muzeu Orăşenesc, cu un patrimoniu format din documente despre întemeierea oraşului, monede, ceramică, dovezi materiale din diferite epoci istorice. În 1974, muzeul îsi schimbă titulatura în „Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman”, iar în 1981 – „Complexul Muzeal Judeţean”.

În 1997, i se alocă o nouă clădire, în care îşi expune colecţiile de arheologie neolitică şi geto-dacică, tezaure monetare, etnografie locală. Muzeul a participat, în perioada 1998-2004, la proiectul internaţional româno-britanic de cercetare a locuirii neo-eneolitice de pe Valea Teleormanului, alături de Muzeul Naţional de Istorie a României şi Universitatea din Cardiff. În 2003-2004, Muzeul a derulat un program de cercetare a procesului de colectivizare a agriculturii din judeţul Teleorman, finanţat de Guvernul Statelor Unite ale Americii, prin intermediul Secţiei Afaceri Publice din Bucureşti şi Asociaţiei „Prietenii Muzeului” din judeţul Teleorman. Din 2006, Muzeul Judeţean Teleorman participă la un program româno-francez de cercetare a locuirii paleolitice din zona Ciuperceni, împreună cu Misiunea Arheologică Franceză în România, Muzeul Oraşului Bucureşti şi Institutul de Arheologie „V. Pârvan“ Bucureşti.
Inclusiv în prezent, Muzeul este implicat în proiecte naţionale şi internaţionale de cercetare arheologică a paleoliticului, neo-eneoliticului şi evului mediu. Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman are cinci secţiuni şi posedă piese clasate în Tezaurul Patrimoniului Cultural Naţional. Colecţia de arheologie cuprinde obiecte provenite din cercetările arheologice din Ciolăneşti Deal, Siliştea, Vităneşti, Zimnicea, Orbeasca de Sus, Albeşti, Măgura – Bran, Măgura – Buduiasca, Ciuperceni, Bujoru, Dulceanca etc. Piesele aparţin epocilor paleolitică, neolitică, bronzului, fierului, geto-dacică, migraţiilor timpurii, medievală timpurie şi medievală. Ele sunt aşezate în 19 vitrine şi sunt reprezentate de vase şi fragmente ceramice, podoabe, obiecte din lemn, ceramică pictată cu aur, unelte (de os, corn, piatră, cupru), zabală de fier, fibule tracice, cupe cu decor în relief, obiecte funerare, ceramică smălţuită etc. În această expoziţie sunt prezentate panouri pentru familiarizarea turiştilor cu noţiunile. De asemenea, sunt realizate şi două reconstituiri: un atelier de olar din secolul al VI-lea î. Hr. şi o locuinţă semiadâncită.
Expoziţia permanentă de etnografie zonală a fost realizată cu ajutorul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti şi se desfăşoară în cinci săli, prezentând perioada teleormăneană de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi până la mijlocul secolului XX. În primele două săli, vizitatorii pot vedea reconstituirea unei case ţărăneşti din Siliştea Gumeşti, cu obiecte etnografice de uz casnic şi gospodăresc, mobilier ţărănesc, textile de interior. În cea de-a treia sală, sunt expuse costume populare, de muncă şi de sărbătoare, surprinse în evoluţia lor în timp. Ultimele două săli sunt dedicate activităţilor ţăranului: torsul şi ţesutul (răboiul de ţesut, vârtelniţa, ceacârul, răşchitorul, maşina de egrenat bumbac, maşina de tors), agricultura (carul pentru boi, hambarul pentru făină), pescuitul, viticultura (zdrobitorul pentru struguri, dubla şi vase din doage).

Colecţia Tezaure Monetare se bazează pe descoperirile făcute în judeţul Teleorman, la Poiana, Sfinţeşti, Schitu, Poroschia, Alexandria, Ulmeni, Balta Sărată etc. Numărul tezaurelor descoperite în judeţ a ajuns la 72, ce însumează peste 10.000 de monede. Dintre acestea, doar 24 de tezaure cu aproximativ 3.000 de monede şi 28 de monede descoperite izolat sunt expuse la Muzeu. Monedele acoperă perioada sec IV î. Hr – sec XIX şi sunt expuse cronologic în opt vitrine. Printre ele se numără monede greceşti, getodacice, drahme de la Alexandru cel Mare, tetradrahme Macedonia Prima şi Thasos, tezaure romane republicate, monede şi tezaure romane imperiale, monede bizantine foarte rare, monede izolate din Evul Mediu, monede occidentale şi otomane.
Muzeul mai adăposteşte şi expoziţia „Colectivizare în judeţul Teleorman (1949-1962). Rezistenţă şi acceptare forţată”, care este prezentată în două săli, prin documente şi decupaje din ziarele vremii: debutul colectivizării, sistemul cotelor agricole, chiaburii, înfiinţarea întovărăşirilor şi a G.A.C.-ului. Sala este organizată sub forma unei adunări de epocă unde se strângeau viitorii membri ai gospodăriilor agricole colective.
A doua sală prezintă planul realităţii, al suferinţei ţăranilor, al revoltelor lor, cu documente din arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi cu mărturii ale supravieţuitorilor regimului. Aici este expusă harta închisorilor unde au fost duşi ţăranii care s-au opus colectivizării şi politicii comuniste, dar şi mărturiile lor din timpul interogatoriilor.
Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman are laborator de conservare şi ateliere de restaurare ceramică, metal şi hârtie.

DOINA BÂRCĂ