MUZEUL MUNICIPAL CÂMPULUNG-MUSCEL – Secția de istorie și artă plastică

MUZEUL MUNICIPAL CÂMPULUNG-MUSCEL
– Secția de istorie și artă plastică –

Înfiinţat în anul 1889 prin ordinul Ministrului Instrucţiunii Publice şi Cultelor, Grigore Tocilescu, muzeul a funcţionat iniţial în incinta Mânăstirii Negru Vodă din Câmpulung, până în anul 1952. După care s-a înființat Muzeul Orăşenesc Câmpulung, având drept sediu Vila Ştefănescu, cea mai veche construcţie civilă a urbei, datând din anul 1735. Organizat pe 5 secţii, muzeul deţinea expoziţii de: istorie, ştiinţele naturii, artă, arheologie, etnografie şi port popular.
Funcţionează astfel până în anul 1975, sediul său devenind fosta Prefectură a Judeţului Muscel, actuala Primărie a Oraşului Câmpulung iar din anul 1980 instituţia îşi amenajează sediul în care se află și în prezent, clădirea monument istoric construită între anii 1934-1935 de către arhitectul Statie Ciortan, fost sediu al administraţiei locale şi ANAF.

EXPOZIŢIA SECŢIEI DE ISTORIE A MUZEULUI MUNICIPAL CÂMPULUNG

Expoziţia Secţiei de Istorie a Muzeului Municipal Câmpulung surprinde momentele cele mai de seamă din istoria oraşului, debutând cu epoca neolitică şi încheindu-se cu anul 1947, abdicarea regelui Mihai şi proclamarea Republicii Populare Române. Prima sală dedicată Epocilor Neoliticului şi Bronzului prezintă obiecte de piatră şi os, silexuri descoperite la Câmpulung şi în localităţile învecinate (Lăicăi, Cetăţeni, Stoieneşti, Bădeni, Lereşti, Vlădeşti, etc), dar şi topoare din piatră şi greutăţi pentru războiul de ţesut.
Epoca bronzului este ilustrată prin cele două rituri funerare practicate în paralel: incineraţia şi inhumaţia, se prezintă o cistă de incineraţie conservată „in-situ” şi o lespede de mormânt (ambele descoperite la Pescăreasa); un topor de luptă, pumnal de bronz, podoabe şi unelte din epoca bronzului şi o calotă craniană cu trepanaţie. Sala următoare este rezervată prezentării statului dac, condus de Burebista şi Decebal, în prima vitrină sunt expuse vase de import din epoca hallstattiană, Hallstatt fiind numele convenţional al primei perioade a fierului.
În vitrine ne sunt prezentate: unelte, nicovală, cleşti, arme, creuzete, mojar, brăzdare de plug, fragmente de la o râşniţă, grâu şi năut carbonizat, fragmente de sită, fusaiole pentru războiul de ţesut, gresii de ascuţit, împungătoare şi lustruitoare, ceramică dacică, vase de provizii; ace de haine, fibule, agrafe, mărgele, reprezentări antropomorfe şi zoomorfe, vase de ofrandă, rhyonul (vas folosit în ritualuri); piese de harnaşament, arme, fragmente de zale, vârfuri de săgeţi, steagul dacic; amfore greceşti în care se păstrau vinul şi uleiul, mulaj de pe o monedă macedoneană.
Perioada secolelor II-III d.Chr este marcată prin prezentarea sistemului defensiv al Daciei Romane, limesul transalutan, o linie fortificată lungă de 235 km, formată din 14 castre. În zona Argeş şi Muscel sunt 7 din cele 14 castre construite pe limes, iar în apropierea Câmpulungului sunt castrele de la Rucăr, Vioneşti, Pescăreasa. În urma cercetărilor arheologice înteprinse de către specialiştii muzeului au fost descoperite: cărămida cu ştampila cohortei a II-a Flavia Bessorum (cantonată la Rucăr), ceramică romană, gresii, unelte, sfredele, dăltiţe, undiţe, minereu de fier; tezaur de vârfuri de săgeţi, arme, piese de costumaţie militară, tezaur monetar, ac de haine, zar de os; cuie, balamale, materiale de construcţie, cărămizi, ceramică, hipocaustul, monedă bizantină din secolul VI.
În registrul expoziţional dedicat formării statului Ţara Românească sunt expuse fotocopii ale Cronicii pictate de la Viena, planuri şi schiţe ale unor biserici din secolul al XVI-lea existente la Câmpulung, fragmente de frescă, monede, ceramică, vârfuri de săgeţi şi arbalete, copia pietrei de mormânt a voievodului Nicolae Alexandru Basarab, care se află la Mânăstirea Negru Vodă din Câmpulung. Mai sunt expuse, în facsimil, privilegii emise de către voievozii Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Dan al II-lea, Radu cel Mare.
De asemenea, se află aici armele găsite în tabăra lui Mihai Viteazul de la Stoieneşti, când voievodul muntean aştepta sprijinul trupelor moldovene şi ardelene. În expoziţie sunt prezentate mai multe documente ce se referă la acţiunile revoluţionare de la 1848, o listă a comisarilor de propagandă din Muscel şi Argeş, o fotografie a plăcii comemorative cuprinzând textul revoluţionarilor câmpulungeni, fotografii cu C. D. Aricescu, I. D. Negulici, fraţii Goleşti şi Brătienii. Momentul istoric al Micii Uniri realizată la 24 ianuarie 1859 este ilustrat prin numeroase documente referitoare la lupta câmpulungenilor şi muscelenilor pentru unire, o litografie înfăţişează aspecte de la deschiderea lucrărilor Divanului Ad-hoc de la 29 septembrie 1857, la Bucureşti. Evenimentul istoric al obţinerii independeţei de stat în urma războiului ruso-româno turc, 1877-1878, este marcat de participarea militarilor musceleni ai Batalionului 2 Muscel din cadrul Regimentului 4 Argeş la luptele de la Rahova, noiembrie 1877. Registrul expoziţional prezintă, pe lângă documente, uniforme militare de dorobanţi, puşti şi pistoale de epocă, săbii şi baionete, o trusă de duel completă şi hărţi militare.
Participarea României la Al Doilea Război Mondial este marcată de un spaţiu expoziţional special amenajat ce surprinde principalele momente ale acestui eveniment: instaurarea regimului de autoritate monarhică al regelui Carol al II-lea la 10 februarie 1938, pierderile teritoriale din vara anului 1940, instaurarea regimului Ion Antonescu şi participarea armatei române la războiul antisovietic şi actul 23 august 1944.
Expoziţia dedicată istoriei Câmpulungului şi zonei Muscel se încheie prin prezentarea instaurării regimului comunist şi a abdicării regelui Mihai I la 30 decembrie 1947. Sala de artă Plastică prezintă opere de artă realizate de către artişti cunoscuţi atât din zona Muscel cât şi din întreaga ţară. Sala personalităţilor muscelene evidenţiază meritul acestora în dezvoltarea tehnicii, ştiinţei şi artei româneşti. Dintre aceste personalităţi putem aminti: doctor endocrinolog şi om politic Constantin Parhon, pictorul Nicolae Grant, sculptorul Constantin Baraschi, matematicianul Dan Barbilian, călătorul Mihai Tican Rumano, dramaturgul Tudor Muşatescu.
Muzeul are o sală dedicată Ştiinţelor Naturii în care sunt prezentate diverse roci şi animale împăiate, expuse într-un cadru cât mai natural. Printre animale se numără: râsul, vulpea, cerbul, cerbul lopătar, veveriţa, şobolanul, porcul mistreţ, ursul, lupul, viezurele, dihorul, vidra, pisica sălbatică, ariciul, cârtiţa, căpriorul, căprioara şi capra neagră.
În vitrine este expusă o colecţie bogată de păsări împăiate, printre care: stârcul galben, fazanul de China, fluieraşul-ţigănuş, raţa cârâitoare, găinuşa de baltă, uliul, stârcul purpuriu, nagâţul, raţa sălbatică, lişiţa, cocoşul de munte, ciuhurezul, gaiţa, graurul, vrabia, cocoşarul, pescăruşul etc.

Muzeograf MIHAI-VALENTIN IONESCU