MUZEUL NAȚIONAL DE GEOLOGIE

MUZEUL NAȚIONAL DE GEOLOGIE

Importantă instituţie de ştiinţă şi cultură din România, Muzeul Naţional de Geologie şi-a deschis porţile pe 10 aprilie 1990. Muzeul funcţionează în clădirea istorică a Institutului Geologic al României, fondat de Prof. Ludovic Mrazec în anul 1906, prin Decretul semnat la 19 iunie de către Regele Carol I al României. Monument de arhitectură, realizat în stil românesc-neobrâncovenesc după proiectul renumitului arhitect Victor Ştefănescu, clădirea se află în Bucureşti, pe şoseaua Kiseleff nr. 2.
Legea de înființare a Institutului Geologic al României prevedea în regulamentul său de aplicare că ”se vor alcătui colecțiuni de roci și minerale din țară care, cu învoirea directorului, vor putea fi vizitate și consultate de public”, colecții care au ființat până la seismul din 1977.
Primelele planuri elaborate pentru tematica ştiinţifică şi organizarea unor săli de expoziţie în cadrul institutului au fost realizate de renumitul paleobotanist Alexandru Semaka, încă din anii 1950.
Ulterior, s-a construit o clădire nouă pentru Institutul Geologic, pe strada Caransebeș nr.1 şi toţi cercetătorii institutului au fost mutaţi acolo. Astfel, clădirea istorică din Kiseleff a devenit obiect de dispută, conducerea statului dorind să îi dea o cu totul altă destinaţie, și anume să realizeze un muzeu cinegetic.
Totuşi, cercetătorii institutului au reuşit să convingă autorităţile statului, respectiv pe ministrul de atunci să salveze clădirea şi colecţiile.
Refacerea clădirii în urma distrugerilor provocate de cutremurul din 4 martie 1977 a fost urmată de realizarea, poate, a celui mai frumos muzeu de științe ale Pământului din regiunea central-estică a Europei.
Coordonarea lucrărilor pentru realizarea viitorului muzeu a revenit Prof. Marcian Bleahu. Lucrările au început în 1985 şi au durat 4 ani. Clădirea a rămas întotdeauna în proprietatea Institutului Geologic al României, cu toate vicisitudinile vremii.
Muzeul este astfel structurat încât, pe o suprafață de 2300 mp, sunt expuse într-o succesiune logică, precum într-un tratat de geologie, toate ramurile științelor geonomice, de la formarea planetelor, a mineralelor, a rocilor, a zăcămintelor de substanțe minerale utile, la tectonica globală, evoluția vieții pe Pământ și apariția omului precum și a interacțiunii sale cu Terra. În cele 22 de săli special amenajate pentru vizitare, exponatele exemplifică toate domeniile geologiei: mineralogia, petrografia și zăcămintele de minerale, paleobotanica și paleozoologia.

În prezent, patrimoniul ştiinţific al Muzeului este reprezentat de cea mai completă colecţie de geologie din România, care numără peste 80.000 de piese, o mare parte dintre acestea cu valoare de tezaur (bunuri culturale de valoare excepţională) şi care provin aproape exclusiv de pe teritoriul României. Colecţia de minerale şi roci cuprinde cca. 53.000 de piese. Între acestea se remarcă mineralele descrise pentru prima dată în lume pe teritoriul României, „florile de mină” din Banat, Maramureş, Apuseni, cele mai vechi roci din România (peste un miliard de ani vechime), mineralele cu o deosebită importanţă economică, mineralele fluorescente.
Colecţia de paleontologie numără peste 27.000 de fosile, cea mai mare parte fiind din grupul mare al nevertebratelor (bivalve, cefalopode, gastropode, brahiopode, artropode şi echinoderme), dar şi vertebrate şi plante. Aici se pot vedea cele mai vechi fosile din România (Vendotenia antiqua, 600 milioane de ani).
Importante din punct de vedere filogenetic, fosilele ne dau indicaţii şi asupra vârstei rocilor, totodată fiind şi buni indicatori paleoecologici şi paleogeografici. Este de remarcat numărul mare de specii descrise pentru prima dată pe teritoriul României (peste 800 holotipi).
Colecţia geologică a Muzeului, importantă sursă de documentare pentru cercetarea geologică românească, reprezintă rodul activităţii de cercetare a multor generaţii de geologi şi al colaborărilor cu universităţi şi alte instituţii din ţară şi străinătate. O parte a colecţiei formează expoziţia permanentă a Muzeului, iar cea mai mare parte se află cantonată în depozitele Muzeului.
Patrimoniul geologic al Muzeului, reprezentat de colecţiile științifice, se îmbogăţeşte continuu, prin colectare de material (respectând Legea patrimoniului nr. 182/2000), prin schimburi de material ştiinţific cu instituţii de profil, achiziţii sau donaţii.
În prezent, în cadrul Muzeului Naţional de Geologie există laboratoare pentru munca de cercetare, secţie de muzeografie şi educaţie.

Cercetători din cadrul muzeului sunt implicaţi în proiecte de cercetare, care în majoritatea lor sunt în consorții de cercetare împreună cu alte instituții din țară și din străinătate. Astfel, proiectul ERCIP (European River Corridor Improvement Plans) finanțat din Fonduri Structurale, prin Programul INTERREG IVC realizează un studiu privind hidrogeologia regiunii, cu privire specială asupra apelor termominerale din zonă și realizează un studiu de inundabilitate, precum și documentarea și fundamentarea unei noi colecții de fosile de la Muzeul de Istorie “Carsium” de la Hârșova.
Proiectul GeoSEE Innovative uses of lowtemperature geothermal resources in South East Europe este finanțat din fonduri structurale prin Programul South East Europe Programme.
Programul ERA-MIN – parteneriate în domenii prioritare – proiectul intiutulat “Mineral Analysis using X-ray Imaging (MAXI)”, în colaborare cu Finlanda și Suedia.
Proiectul EMODnet-Geology 2 – contract semnat la 16 octombrie 2013 între Comisia Europeană și UK.
British Geological Survey – Natural Environment Research Centre, care a semnat contracte cu cei 35 de parteneri din 30 de țări. Proiectul are ca principal obiectiv realizarea unor hărți scara 1:250.000 a mărilor din Europa, care vor fi incluse într-un portal de date specific, care va completa datele existente în portalul aferent proiectului One-Geology Europe.
Activitatea de muzeografie se concretizează prin studiul eșantioanelor din colecțiile Muzeului, care are pe de o parte ca obiectiv clasarea acestora și realizarea unei baze de date care să ofere cât mai multe informații despre obiectele colecțiilor muzeale; tot aici pot fi menționate expozițiile temporare realizate cu piese mai puțin cunoscute din patrimoniul muzeului.

Sunt derulate proiecte educaționale, care în general reprezintă proiecte proprii. Activitatea de educație are doi poli, pe de o parte creșterea informației oferite elevilor și studenților, prin lecții didactice care completează programa școlară, pe de altă parte există programul de vacanță „Școala de vară”, care se desfășoară în vacanța de vară a elevilor. Programul= cuprinde activități educative și interactive axate pe descoperire, cunoaștere, inventivitate sau știință. Temele abordate se referă la cunoașterea Universului și a Sistemului nostru solar, dinamica Pământului, roci și minerale, fosile, noțiuni de geofizică, geologie marină, hidrogeologie, geodiversitate și ocrotirea mediului, arheologie.
Proiectele educaționale au ca scop:
– implicarea elevilor aflați în vacanță în diferite activități atractive, care să îi ajute să înțeleagă în mod eficient și recreativ fundamentele geodiversității, cunoaşterea, conservarea şi valorificarea geodiversităţii contribuind la educarea tinerei generaţii în spiritul protejării mediului înconjurător;
– cunoașterea și însușirea tehnicilor științifice moderne (ex. observații la microscopul electronic);
– dezvoltarea abilităților, de la cele artistice (pictură, modelarea lutului, origami etc.) la cele mentale (capacitate de sinteză, de analiză, cunoașterea și înțelegerea unor teorii și tematici științifice etc.).
Îmbinând plăcutul cu utilul, cei mai mici dintre copii au posibilitatea să cunoască mirifica lume a viețuitoarelor care formează universul preistoric.
Tot în cadrul Muzeului are loc în fiecare an pregătirea Lotului Olimpic pentru Olimpiada Internațională de Științele Pământului.
Programul de evenimente mai cuprinde: conferințe, excursii tematice, expoziții.
Magazinul muzeului oferă publicului vizitator obiecte de podoabă realizate din pietre preţioase şi semipreţioase, obiecte de ceramică, eşantioane de minerale şi fosile, cărţi poştale, lucrări de specialitate şi suveniruri.