Independența Română – Independența prin cultură Revista INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ incearcă să renască plăcerea şi iubirea pentru cultura neamului românesc.
Muzeul Naţional de Istorie a României
Clădirea Muzeului Naţional de Istorie a României se află în cuprinsul vechiului centru istoric al Bucureştiului, pe Calea Victoriei.
Pe terenul unde se află astăzi Muzeul Naţional de Istorie a României, prin sec.al XVII lea, se aflau casele marelui agă Constantin Bălăceanu. Mai târziu, domnitorul Constantin Brâncoveanu a construit aici un mare han – Hanul „Constantin Vodă” care, în incendiul din 1847, a fost distrus. În anul 1894, edilii oraşului au hotărât să ridice, în locul hanului, Palatul Poştelor, o clădire în stil neoclasic concepută după planurile arhitectului Alexandru Săvulescu (1847-1902). Acesta a avut drept sursă de inspiraţie Palatul Poştelor Federale din Geneva. Inaugurarea Poştei Centrale a avut loc în anul 1900 şi a funcţionat până în anul 1970, când Nicolae Ceauşescu dispune schimbarea destinaţiei clădirii urmând, să-şi desfăşoare activitatea aici Muzeul de Istorie a R.S.România. Lucrările de renovare şi amenajare au durat doi ani. În 1972 s-a inaugurat muzeul care, după 1989, va primi denumirea de Muzeul Naţional de Istorie a României.
Ideea de a avea un astfel de muzeu de istorie a apărut încă din anul 1834, când a fost înfiinţat Muzeul Naţional de Istorie Naturală şi Antichităţi, în incinta Colegiului Sfântul Sava, din Bucureşti. În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat un decret prin care aprobă existenţa acestui Muzeu.
Majoritatea exponatelor au fost donate de personalităţi importante ale culturii române, cum ar fi: Alexandru Odobescu, Petrache Poenaru, Cezar Bolliac, Dimitrie Papazoglu, Grigore Bengescu. Vornicul Mihail Ghica a donat colecţia sa de antichităţi. Sediul acestui muzeu a fost mutat, în 1969, în locul unde se găsea incinta Palatului Poştelor.
Înfiinţat în anul 1970, Muzeul Naţional de Istorie a României este cel dintâi muzeu de arheologie şi istorie, fiind considerat cel mai important muzeu al statului român. Muzeul ocupă 8000 mp şi reuneşte cca.60 de săli de expoziţie. Aici se află cele mai faimoase tezaure din aur şi o mulţime de artefacte de mare valoare arheologică, descoperite pe teritoriul României din timpurile preistorice şi până în perioada contemporană.
În prezent, Muzeul Naţional de Istorie a României deţine un bogat patrimoniu, peste 678.579 piese şi este organizat în următoarele colecţii: ceramică, lapidarium – tegularium, numismatică, filatelie, medalistică, sigilografie, tezaur, manuscrise, tipărituri, artă plastică, artă decorativă, fototecă istorică, stampe, hărţi, metal, armament, textile şi mobilier. În permanenţă colecţiile muzeului se îmbogăţesc prin donaţii, achiziţii şi noi descoperiri arheologice.
Cea mai importantă parte a expoziţiei permanente a muzeului este reprezentată de Tezaurul Istoric al României. În sala Tezaurului sunt expuse peste 3000 de piese deosebite, realizate din metale şi pietre preţioase aparţinând unor civilizaţii care au existat pe teritoriul actual al ţării noastre sau ilustrând evenimente şi activitatea unor personalităţi istorice din vremurile trecute.
Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut şi sub numele popular de „Cloşca cu puii de aur”, faimos tezaur vizigot, a fost descoperit în anul 1837 de doi ţărani în timp ce luau piatră de pe dealul Istriţa. Din tezaurul, compus iniţial din 22 de piese, autorităţile au putut recupera doar 12, în greutate totală de aproape 19 kg. Se găsesc mărturii despre prezenţa omului pe teritoriul României încă din palolitic (600.000 ani- 6000 î. Ch.) despre cultura materială şi spirituală a geto-dacilor; războaiele daco-romane; apariţia statului în societatea medievală; domniile fanariote; revoluţia de la 1848; Războiul de Independenţă; declanşarea celor două războaie mondiale…
Începând cu anul 1990 Muzeul Naţional de Istorie a României se deschide către lume prin organizarea unor expoziţii în ţară sau străinătate.
Muzeul Naţional de Istorie a României are între atribuţiile curente şi cercetarea ştiinţifică în colaborare cu autorităţile locale, fiind deschise o serie de situri arheologice, unele de mare avengură, precum „Alburnus Maior” (Roşia Montană).
Cutremurele din 1940 şi 1977 au provocat pagube însemnate muzeului, atât clădirii cât şi patrimoniului. De aceea, anul acesta, muzeul va intra într-un amplu program de restaurare şi consolidare.
RODICA SUBŢIRELU
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro