Nicușor Predescu – O personalitate a muzicii românești

Nicușor Predescu s-a născut la data de 2 iulie 1919 în Drobeta Turnu-Severin, într-o familie romă, de vestiți lăutari munteni, tatăl său Nicolae Predescu fiind un virtuos violonist și șef de orchestră. De mic copil, împreună cu fratele său mai mare, Victor Predescu (1912-1984) a deprins tainele muzicii și în special ale viorii, devenind peste ani o mare personalitate a muzicii românești. După absolvirea Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică din București, unde l-a avut mentor pe reputatul violonist George Enacovici, tânărul Nicușor Predescu și-a căutat un drum în muzică, atât în cea clasică cât și în cea populară și ușoară românească.

În anul 1935 debuta cu piese de muzică ușoară, compoziții proprii, printre care și Dragoste ce ai cu mine?, melodie făcută celebră mai târziu, grație unor interpretări de excepție ale lui George Hazgan și Gică Petrescu. Un alt șlagăr compus de același muzician și rămas în inima românilor a fost și Niculae iar te-ai îmbătat, de inspirație folclorică. În perioada interbelică, anii ’30-’40, Nicușor Predescuacântatînrenumiterestaurantebucureștene precum Neptun (alături de Mia Braia și Gică Petrescu), Athenee Palace, Lido, Bulevard și Cercul Militar, dar și la restaurantul Minerva din Craiova. Având o dexteritate excepțională în mânuirea viorii, pianului și altor instrumente, compozitorul și dirijorul Nicușor Predescu a abordat cu același profesionalism mai multe genuri muzicale, de la clasic și jazz, la cafe-concert, muzică ușoară, populară, romanțe, lăutărească și de petrecere, încântând publicul de peste tot.

De altfel, Nicușor Predescu și-a format o proprie orchestră, fiind solicitat să-i acompanieze pe cei mai reputați și în vogă cântăreți ai epocii. După cel de-al Doilea Război Mondial, în 1945, este numit dirijor al Orchestrei de Studio Radio. La 18 aprilie 1947 este invitat să cânte și să dirijeze la concertul inaugural al Filarmonicii Oltenia din Craiova. Apoi, între 1948-1950 a cântat și dirijat la Ansamblul artistic Ciocârlia (al Ministerului de Interne) și Ansamblul Rapsodia Română. În anul 1950 trece la Orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii Române, aflate sub bagheta fratelui său Victor Predescu, în anii ’50-‘60 colaborând cu mari interpreți precum Maria Tănase, Ioana Radu, Maria Lătărețu ș.a., cu care a și înregistrat emisiuni la radio și discuri Electrecord. În paralel cu aceasta, seara, cânta și la restaurantul Cina din Capitală, renumit prin muzica ce se putea asculta acolo.

În perioada comunistă, atât cu ansamblul Ciocârlia cât și prin Agenția Română de Impresariat Artistic (A.R.I.A) a efectuat mai multe turnee în străinătate în Germania, Israel, S.U.A. ș.a. De asemenea, în 1974, Nicușor Predescu a evoluat și într-un spectacol de revistă al Teatrului Constantin Tănase, cântând câteva melodii ca Pe strune de vioară, Ciocârlia ș.a.

Discografia lui Nicușor Predescu include melodii precum Hora lui Covaldo (imprimată în 1955), Sârba Pizzicato, Canari, Pentru tine, Romanța, Privighetoarea vieneză, Poem, Frumosul rozmarin, Căruța poștei, Mazurca, Plaisir d’amour, Iubire de femeie, Dans spaniol ș.a. Muzica interpretată de Nicușor Predescu și orchestra condusă de el a apărut pe mai multe albume vinil (1965 și 1974) și CD în 1996 (cafe-concert) și 2013 (Comori ale Muzicii Românești, în care primele 14 piese sunt interpretate de Nicușor Predescu iar următoarele 12, de fratele său Victor). Nicușor Predescu a murit la 12 aprilie 1986 fiind înmormântat la cimitirul Izvorul Nou din Capitală. În urma lui rămâne o bogată discografie, muzica sa cântată și ascultată și azi cu mare plăcere.

Horațiu Măndășescu