O LUME NEBUNĂ, NEBUNĂ… ÎN GUVERNĂRILE ROMÂNIEI

O LUME NEBUNĂ, NEBUNĂ…
ÎN GUVERNĂRILE ROMÂNIEI

Pe lângă ezitările şi contrazicerile repetate şi penibile pe care le-au avut miniştrii celor două guverne, lăsând impresia unei lipse de coordonare a comunicării la nivelul cabinetului primului ministru, în rest nu s-a întâmplat nimic deosebit din impresionantul program de guvernare atât de mult invocat în campania electorală de către PSD.
Dincolo de politica ezitantă a alianţei aflată la guvernare (PSD şi ALDE) şi de zgomotul pe care l-au făcut puterea şi opoziţia pe tema vechiului program şi a noului program de guvernare, cifrele sunt cele care ne îngrijorează, care ne arată realitatea economică şi socială după şase luni de aşa-zisă guvernare.
Percepute ca şi cabinete de sacrificiu – „Dragnea 1” şi „Dragnea 2” – în prezent, actualul cabinet se confruntă cu următoarea dilemă: „respectarea cu orice preţ a promisiunilor asumate în noul program de guvernare sau menţinerea echilibrului macro economic şi a ţintei de deficit în condiţiile unor încasări bugetare sub aşteptări”.
Cu alte cuvinte, noul cabinet trebuie să găsească soluţii pentru a realiza echilibrul dintre deficitul bugetar de 2,96% din PIB şi îndeplinirea promisiunilor din programul electoral al social-democraţilor.
În primele şase luni, veniturile din taxe şi impozite au fost mai mici decât în ianuarie-iulie 2016, iar perspectiva nu este încurajatoare. În plus, cele două cabinete au demonstrat neputinţa de a absorbi măcar un euro din fondurile europene din exerciţiul financiar 2014-2020. Acest aspect este extrem de îngrijorător pentru anul în curs întrucât Comisia Europeană va trebui să scadă estimarea de creştere economică. S-a discutat mult prea mult despre creşterile salariale şi reducerile de taxe, dar nu s-a întreprins nimic pentru creşterea investiţiilor, dimpotrivă, acestea sunt în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016. Au rămas la stadiul de promisiuni înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), care ar fi trebuit să contribuie la construcţia unui spital republican şi a opt spitale regionale, construcţia de autostrăzi şi căi ferate rapide, capitalizarea pentru dezvoltare şi extindere a unor companii de stat precum Tarom, CFR, CEC, Şantierul Naval Constanţa.
În plus, la capitolul nerealizări se adaugă şi amânarea scăderii TVA la 18% pentru anul 2019 deşi, iniţial, era programată pentru 2018. În schimb, s-a venit cu alte taxe care au inflamat opinia publică şi care au rămas deocamdată într-o situaţie de incertitudine din punctul de vedere al aplicării lor. Cabinetul „Dragnea 2” a rămas în urmă sau nu şi-a îndeplinit anumite promisiuni (acordarea de tichete de vacanţă egale cu salariul minim brut pentru toţi bugetarii, extinderea neimpozitării veniturilor şi pentru IT-iştii cu studii medii, extinderea neimpozitării veniturilor pentru medici şi cercetători, lansarea unui program de credite fără dobândă pentru tineri sau emiterea de titluri de stat pe termen mediu şi lung pentru populaţie). Nu în ultimul rând, a rămas o problemă în raport cu veniturile bugetare creşterea salariilor şi a pensiilor, întrucât continuă menţinerea unui model care nu poate prevesti nimic bun pentru economie: „investiţii în scădere, salarii şi pensii în creştere”.
Articolul nu este o analiză exhaustivă, ci o scurtă prezentare a unui program de guvernare care a devenit din ce în ce mai fluid în raport cu o economie în mişcare cu provocări din ce în ce mai surprinzătoare şi neaşteptate. Închei prin a invoca indiferenţa pe care o manifestă şi actualii guvernanţi pentru rezolvarea multitudinii de probleme cu care se confruntă sistemele de sănătate şi educaţie.
Indiferenţă care distruge vieţi şi destine umane!

Conf.univ.dr. GABRIEL I. NĂSTASE