O ȘCOALĂ DIN JUDEȚUL Giurgiu- Răsuceni

Pe malul drept al râului Câlniștea, afluent al Argeșului, la limita cu județul Teleorman se află un sat cu o veche tradiție istorică, Răsuceni. Este reședința comunei cu același nume, străbătut de șoseaua DJ 503 A care face legătura cu satul Prunaru și drumul național 506. În anul 2022, comuna Răsuceni este formată din satele Răsuceni, Carapancea, Satu Nou și Cucuruzu. Aceste sate au o tradiție istorică deosebită prin bisericile, cimitirele și troițele existente, care menționează continuitatea populației românești în această zonă din primele veacuri ale erei creștine.

De menționat Mănăstirea sau schitul mănăstiresc de la Răsuceni – Baba, pe malul Câlniștei, în locul unde acest râu a realizat o răsucire a cursului spre vărsare în Râul Argeș. De la această răsucire, menționează tradiția locală, ar veni denumirea satului Răsuceni. În epoca medievală pășunile din zonă au atras muți crescători de oi, din această cauză satul Răsuceni a fost cunoscut și sub numele de Berbecari. Vizavi de Răsucenii de Sus a fost un schit mănăstiresc, Baba. Generalul Bauer spune că satul Baba este satul Răsuceni.

Documentele medievale menționează două sate Baba și Răsuceni. În anul 1635, într-un document de la domnitorul Matei Basarab, este menționat Vlad Cazacul din Baba, iar într-un document din 1646 sunt menționați Metodie Spătărel și Cazan Spătărel din Răsuceni. Școala Constantin Stăncescu este situată vizavi de primăria comunei, pe un teren mai înalt.

Clădirea actuală a fost construită între anii 1976-1977, are etaj și este formată din șase săli de clasă, o sală de sport improvizată, o bibliotecă școlară și un laborator de informatică.Afostconstruităpeloculcaseiînvățătorului Constantin Stăncescu, erou din Primul Război Mondial, în urma donării terenului de descendenții acestuia. Constantin Stăncescu s-a născut în 1893 și a murit pe câmpul de luptă din Primul Război Mondial, la Mărășești, la numai 24 de ani. În anul 1937, este ridicat un monument drept recunoștință pentru eroii satului. Școala a pregătit elevi din rândurile țăranilor, din satele componentecomunei,cuînvățătorișipreoțicudragoste de copiii satelor componente. Aceștia au devenit agricultori, crescători de vite, intelectuali ai satului, personalități ale culturii românești și europene.

Deviza școlii în prezent este: „Numai implicându-ne vom obține o educație de calitate”. Directorul unității de învățământ, Voicu Nicoleta Theodora, cadru didactic începând din anul școlar 2019, absolventă a Liceului Teoretic Nicolae Cartojan Giurgiu, specializarea Învățător- Educator, Universitatea Spiru Haret București – Facultatea de Psihologie și Științele Educației, cât și a masteratului Management educațional – la Universitatea București, promoția 2021, în parteneriat cu autoritățile locale și părinții a reușit să implementeze proiecte care au contribuit la un proces de învățământ de calitate.

În anul școlar 2022-2023, sunt înscriși la Școala Gimnazială Constantin Stăncescu – Răsuceni un număr de 127 elevi, după cum urmează: 28 nivel preșcolar, 55 nivel primar, 44 nivel gimnazial. Școala Constantin Stăncescu are o structură arondată, respectiv Școala Gimnazială Nr. 1 Cucuruzu, aici existând un număr de 89 elevi, după cum urmează: 26 nivel preșcolar, 27 nivel primar, 36 nivel gimnazial. Cadrelor didactice ale Școlii Gimnaziale Constantin Stăncescu, din Răsuceni, sunt calificate prin participarea la concursul național de titularizare. Dintre realizările colectivului didactic trebuie menționat „Proiectul Școala după școală” desfășurat în anul școlar 2021-2022 care a cuprins un număr de 97 de elevi ce au desfășurat activități de învățare. Proiectul Integrare sustenabilă, socială și educațională prin activitati sportive cuprinde un număr de 72 de elevi, distribuiti astfel: 42 elevi ciclul gimnazial Rasuceni, 30 elevi ciclul gimnazial Cucuruzu.

Este o inițiativă în care sunt incluse localități din alte opt regiuni, fiind un grant Liechtenstein Norway. Acesta are ca obiective: activități inclusiv bazate pe sport, sesiuni de consiliere și orientare, educație non-formală bazată pe deprinderi de abilități necesare în procesul de integrare a copiilor în procesul de învățământ, o masă caldă, participarea la competiții și tabere școlare, activități de bază cu sesiuni de consiliere, educație non-formală pentru dezvoltarea abilităților necesare pentru lucrul cu copii aflați în integrare, campanii de comunicare și conștientizare, implementarea unei caravane ce va cuprinde și alte localități din cele opt regiuni de desfășurare a proiectului.

Pentru părinți, activitățile au în vedere: consiliere de grup, work shop-uri pentru prezentarea instrumentelor pe care aceștia le pot folosi pentru sprijinirea integrării copiilor și reducerea fenomenului de părăsire timpurie a școlii și combaterea absenteismului școlar. Aceste activități ale cadrelor didactice, în parteneriat cu părinții și autoritățile locale, au contribuit la eliminarea abandonului școlar și rezultate bune la învățătură.

Prof. univ. dr. Ștefan Păun