Continuăm prezentarea Parcurilor Naționale din România, cu atracțiile și splendorile acestora, iar pentru numărul de acum am ales Parcul Național Cozia, din județul Vâlcea.Parcul Național Cozia se găsește în partea central-sudică a Carpaților Meridionali, limitele sale suprapunându-se peste partea de est a Munților Căpățânii și partea de sud-est a Munților Lotrului, în proximitatea Masivului Cozia. Suprafața totală este de 17.000 ha și se întinde pe teritoriul localităților Călimănești, Brezoi, Perișani, Lotru ș.a. Aici se poate ajunge pe DN7, Râmnicu Vâlcea – Sibiu sau pe calea ferată cu tren direct din București (în gara Păușa).Arealul montan situat pe Valea Oltului cuprinde o varietate de forme de relief carstic incluzând vârfuri ascuțite, creste calcaroase, chei, văi, stânci, defilee, peșteri, păduri, fânețe, pajiști, mlaștini, izvoare termale, pâraie, cascade etc, care oferă peisaje încântătoare și oportunități de excursii, drumeții, plimbări în natură, tabere, sport, vizite, cunoașterea istoriei și tradițiilor românești, dar mai ales cure balneare în renumitele baze de tratament din stațiunea Călimănești – Căciulata. Flora și fauna Parcului Național Cozia, cuprind numeroase specii rare, protejate prin lege. Dintre plantele de mare valoare întâlnite aici, enumerăm: floarea de colț (numită și floarea reginei), clopoțelul de munte, stânjenelul sălbatic, romanița de munte, crinul de pădure, ochiul găinii, garofița, odoleanul, lichenii de munte, dar și copaci precum: gorunul, fagul, stejarul, bradul, aninul etc.Fauna parcului este compusă din mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, pești, insecte, din care exemplificăm: ursul brun, lupul, râsul, cerbul, capra neagră, liliacul, uliul păsărar, pupăza, turtureaua, stârcul, pițigoiul, gaița, codobatura, pescărușul, cocoșul de munte, tritonul cu creastă, gușterul, salamandra, șarpele de apă, vipera de munte și cea cu corn, cărăbușul, rădașca, cosașul de munte etc.
Principalele obiective și atracții turistice ale zonei sunt: Vârful și cabana Cozia, Mănăstirea Stânișoara, Bisericile Nașterea Maicii Domnului și Sfinții Voievozi, Schitul Ostrov de pe insula cu același nume, toate monumente istorice din Călimănești, Mănăstirea Turnu cu Biserica Schimbarea la față și Castrul roman Autrella din Păușa (suburbie a Călimăneștilor), Stânca Masa lui Traian din apropierea Complexului Hidroenergetic Turnu, cheile și cascada Lotrișor, Țara Loviștei, Cetatea lui Vlad Țepeș de pe Valea Băiașului, impunătorul defileu al Oltului și nu în ultimul rând, renumita stațiune balneară Călimănești-Căciulata, atestată documentar pentru prima dată în 1338 în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, care după 1900 a devenit o importantă bază de tratament.Cu siguranță, cel mai încărcat de istorie obiectiv turistic este Mănăstirea Cozia, monument istoric din secolul al XIV-lea, ctitorit de Mircea cel Bătrân, complex monahal, alcătuit din Biserica Mare, Paraclisul Brâncovenesc și Paraclisul din zid. În interior se găsesc chiliile călugărilor, trapeza (sala de mese) și clădirea unde în trecut era “Bolnița” (un fel de spital) iar în curte, mormântul domnitorului ctitor. De numele Mănăstirii Cozia se leagă mai multe evenimente istorice și culturale de mare însemnătate de-a lungul anilor (ultimul din 23.01.1999 cunoscut drept “Pacea de la Cozia”, în fapt acordul dintre fostul premier Radu Vasile și Miron Cozma liderul minerilor din Valea Jiului, de încetare a revoltei ortacilor.Iubitorii de excursii în funcție de posibilitățile materiale și fizice, pot efectua în zona Parcului Național Cozia numeroase plimbări și drumeții pe trasee omologate și marcate, de mare frumusețe și atractivitate, putând participa și la activități culturale, sportive și de divertisment.În final, revenim cu atenționarea tuturor vizitatorilor Parcurilor Naționale de a respecta cu strictețe dispozițiile legale și regulile în domeniu, pentru a le proteja și a le lăsa moștenire de o valoare inestimabilă urmașilor noștri.
Ghid montan – Claudiu Sfetcu
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro