Parcul Național Munții Măcinului este o arie protejată situată în partea de sud-est a țării, în regiunea Dobrogea, fiind constituită în vederea conservării și valorificării științifice și turistice a bogățiilor materiale și culturale ale zonei. Aria naturală menționată se întinde pe mai bine de 10.000 de hectare, în partea centrală a Munților Măcinului – cea mai veche formațiune geologică din România, pe teritoriul administrativ al comunelor Cerna. Greci, Luncavița ș.a., din județul Tulcea. Accesul se poate face dinspre Tulcea sau Constanța pe DN2 și pe DJ222A Luncavița-Nifon.Parcul Național include Rezervația Naturală Valea Fagilor (aceasta se remarcă prin prezenţa unică şi viguroasă a fagului tauric ce prezintă caractere intermediare între fagul autohton şi fagul oriental şi a florei de subarboret, unică în Dobrogea şi asemănătoare făgetelor din Crimeea) și se suprapune sitului Munții Măcinului, prezentând o diversitate de forme de relief și roci vulcanice, ansambluri neregulate de stâncărie, grohotișuri, creste, culmi, coline, depresiuni, vârfuri (dintre care cel mai înalt este vârful Țuțuiatu, 467 metri), dealuri, văi precum și o serie de habitate naturale, respectiv păduri dobrogene de fag, păduri de gorun, vegetație de silvo-stepă, tufărișuri, pajiști, pășuni, lacuri, bălți ș.a.Fauna Parcului Național Munții Măcinului este alcătuită din mamifere precum mistrețul, șacalul auriu, cerbul, căpriorul, vulpea, râsul, pisica sălbatică, jderul de copac, dihorul, iepurele de câmp, etc.; peste 30.000 de păsări cu migrațiune regulată și cuibăritoare respectiv acvila, uliul, stârcul, bufnița, barza, eretele, egreta, ciocârlia, privighetoarea, șoimul, vulturul, pitulicea, pițigoiul, pupăza, mierla, pelicanul ș.a.; reptile și amfibieni ca șarpele lui Esculap, vipera cu corn, șopârla de câmp, gușterul dobrogean, broasca țestoasă de uscat și zece specii de fluturi.
Flora parcului este și ea bogată în specii rare, protejate și anume arbori și arbuști: stejarul, fagul, gorunul, teiul argintiu; ierburi și flori precum: bujorul românesc, clopoțelul dobrogean, garofița pitică, coada-șoricelului, feriga mediteraneeană, zambila de câmp, salata de pădure, laptele cucului, talpa leului ș.a. Numărul plantelor superioare reprezintă peste 19% din flora europeană. Parcul Național Munții Măcinului oferă priveliști spectaculoase, inclusiv peisaje adecvate realizării unor scene de film.Dintre monumentele și atracțiile turistice ale zonei evidențiem: Geamia Mestan Aga din localitatea Măcin, Casa Memorială Panait Cerna, Observatorul astronomic din Luncavița, siturile arheologice Turcoaia și Traian, Cetatea Arrubium, Pasul Teilor (La Patru Drumuri), Culmea Pricopanului, lacul fosilier Dealul Bujoarele, izvorul de la Fântâna de Leac, padocul Cernei – unde se pot efectua exerciții de călărie, traversarea Dunării cu bacul de la Brăila sau Galați, vinul de Măcin din podgoria Sarica Niculițel.De asemenea amatorii de excursii pot face drumeții pe trasee turistice montane încântătoare de diferite durate și dificultăți astfel: Trasee pentru cicloturism, Traseul Celic – Alba, Traseul tematic Dinogeția, Traseul tematic geologic Poteca Priopcei, Traseul tematic Poveștile Măcinului, Traseul tematic Niculițel, Traseul Dealul Consul – Florești, Traseul Troesmis, Traseul Cocoș – Sarica, Traseul Ţuţuiatu, Traseul Dealul cu Drum, Traseul Cozluk, Traseul Valea Vinului, Traseul Vârful Crapcea, Traseul Culmea Pricopanului, Traseul tematic Valea Jijilei.Înainte de a încheia aceste rânduri dedicate Parcului Național Munții Măcinului, facem un nou apel către toți cei ce intră în această arie protejată să respecte cu strictețe regulile de campare, să nu arunce gunoi haotic, să nu facă focul, să nu vâneze și pescuiască neautorizat (să comită braconaj), pentru a păstra în stare bună această bogăție naturală de valoare inestimabilă.
Ghid montan –
Claudiu SfetcuParcul
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro