Parcul Național Semenic-Cheile Carașului, este o arie naturală protejată, situată în zona de sud-vest a României, în Banat, pe raza județului Caraș-Severin, întinsă pe o suprafață totală de 30,21 ha, în teritoriul administrativ al orașelor Reșița și Anina și al comunelor Bozovici, Brebu Nou, Carașova, Teregova, Mehadia, Goruia și Văliug. Accesul se face pe Drumul Național 58 Reșița-Anina. În perimetrul parcului sunt incluse zece rezervații naturale (zone de conservare specială strict protejate) și anume: Cheile Carașului, Izvoarele Nerei, Peștera Buhai, Barzavița. Buhui-Marghitaș, Cheile Gârliștei, Izvoarele Carașului, Peștera Comarnic, Peștera Popovăț și Peștera Răsuflătoarea. Totodată parcul cuprinde o serie de habitate naturale de mare atractivitate precum: păduri de fag, păduri de stejar cu carpen, pajiști de altitudine joasă, liziere, tufărișuri alpine și boreale, turbării, izvoare, mlaștini, peșteri, grohotișuri, versanți stâncoși, vegetație herbacee și lemnoasă etc.
Fauna Parcului Național Semenic-Cheile Carașului este alcătuită din exemplare rare, dintre care exemplificăm: mamifere ca ursul carpatin, cerbul carpatin, căprioara, lupul, râsul, jderul de copac, vulpea, viezurele, dihorul, nevăstuica, veverița, chițcanul, șase specii de liliac ș.a; reptile și amfibieni precum șarpele de alun, gușterul, salamandra, șopârla de frunziș, șopârla de munte, broasca râioasă verde, brotăcelul, vipera cu corn etc.; păsări ca acvila de ziduri, cocorul de mesteacăn, șoimul călător, corbul, șerparul, muscarul, viesparul, ciocârlia de pădure, pițigoiul sur, barza neagră, șoimul rândunelelor ș.a. Flora cuprinde de asemenea specii protejate de arbori și arbuști precum bradul, molidul, fagul, gorunul, stejarul, carpenul, frasinul, ulmul, paltinul, liliacul sălbatic, socul roșu etc.; flori și alte plante rare ca floarea Semenicului, garofița bănățeană, brândușa galbenă, cimbrișorul de câmp, sânzienele de pădure, talpa ursului, măciuca ciobanului, stânjenelul de stâncă, trifoiul de baltă, iarba vântului, ciuboțica cucului și exemplele pot continua.
Parcul Național Semenic-Cheile Carașului oferă o multitudine de atracții turistice, obiective de vizitat și monumente istorice, dintre care vom evidenția următoarele: Bisericile romano-catolice din Reșița, Anina și Carașova; Uzinele de Fier Anina (din 1858); Ansamblul de mori Bozovici (Moara Neamțului, Moara de peste râu, Moara Curpanița și Moara Mică) datând din 1890; arborele gigant de lângă Cantonul Naves; Cetatea Caraș din Carașova (atestată din 1323); Cheile Carașului situate în Munții Aninei; Cuptorul Porcului, Ponor, Lacul de acumulare “Secu”, Lacul “3 Ape”, Stațiunea Semenic, Muzeul de Metalurgie Estetică a Fierului din Ocna de Fier, Muzeul Banatului Montan din Reșița, cele 16 locomotive vechi din Reșița (veritabil muzeu în aer liber), Gara CFR Anina – monument istoric (de unde se poate efectua o excepțională călătorie cu trenul de epocă pe cea mai veche cale ferată din țară Anina-Oravița, inaugurată la 15 decembrie 1863, pe unul din cele mai pitorești și spectaculoase trasee din România) etc. În Parcul Național menționat se pot desfășura o gamă largă de activități turistice și drumeții sportive (de vară și de iarnă) științifice (în deosebi de speologie) sau culturale.
Dintre numeroasele trasee turistice existente (omologate) exemplificăm: -Semenic – Izvoarele Nerei (Botul Calului); -Reșița – Culmea Certej – Peștera Comarnic – Lacul Marghitaș – Lacul Buhui – Lacul Gura Galambului; -Carașova – Peștera Văleaga – Peștera Liliecilor – Râul Caraș – Peștera de sub Cetate – Peștera din Drumul Polazului; -Peștera Comarnic – Cabana Marghitaș – Lacul Buhui – Peștera Plopa – Cantonul Silva; -Reșița – Cuptoare – Văling – Pasul Prislop – Semenic – Brebu Nou – Trei Ape. Toate acestea, ca și multe altele din zonă, oferă priveliști minunate și peisaje încântătoare cu care natura ne-a binecuvântat cu multă generozitate.
Numai că, acestea trebuie păstrate cu sfințenie, respectând cu strictețe regulile instituite pentru Parcul Național Semenic – Cheile Carașului (valabile de altfel pentru toate ariile naturale protejate) privind folosirea exclusiv a traseelor marcate, camparea în locuri special amenajate, aruncarea gunoaielor în tomberoane și nu la întâmplare, exploatarea legală a pădurilor, cruțarea și protejarea arborilor, plantelor și animalelor, păstrarea intactă a mediului înconjurător etc., de așa manieră încât această neprețuită comoară a naturii să poată fi transmisă pe mai departe generațiilor viitoare.
Ghid Montan-Claudiu Sfetcu
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro