Parcuri dendrologice din România

Potrivit Wikipedia, parcul dendrologic este o zonă naturală sau amenajată cu arbori, arbuști și alte plante de diverse specii autohtone și aclimatizate în România, destinată studierii condițiilor de dezvoltare acestora. Parcurile dendrologice sunt rezultatul răspândit în natură a diferitelor specii cât și a acțiunii umane (de plantare și îngrijire) în scop didactic, de cercetare științifică, agricolă și silvică, dar și de agrement.

În țara noastră există numeroase parcuri dendrologice, unele sezoniere, altele permanente, parte din acestea fiind situate în arii protejate datorită rarității și valorii deosebite a unor specii care necesită ocrotire specială. Având în vedere aceste informații generale, ne propunem să facem o călătorie tematică pe un traseu prestabilit care să includă mai multe parcuri dendrologice, dintre cele mai cunoscute și apreciate din România.

Călătoria noastră pornește din Capitală, unde vizităm Parcul dendrologic Agronomie, situat în campusul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din bulevardul Mărăști, nr. 59, la o aruncătură de băț de Arcul de Triumf sau Mănăstirea Cașin. Acest parc, care se întinde pe o suprafață de aproximativ 2 ha, a fost fondat în anii ‘80 de prof. dr. Ana-Felicia Iliescu, care împreună cu colegi cadre didactice și studenți ai Institutului Agronomic (cum se numea la acea vreme) l-au amenajat în scop de studiu și cercetare științifică, dar având în vedere frumusețea peisajului, poate constitui și un loc propice de relaxare și agrement.

În prezent, parcul dendrologic menționat este îngrijit de profesorii și studenții Facultății de Horticultură în colaborare cu cei de la alte facultăți și conține o serie de arbori, arbuști și plante indigene și exotice, ornamentale și alimentare, dintre care exemplificăm: kiwi (diferite soiuri), arborele de cafea, papaya, arborele de cauciuc, diverse sortimente de trandafir etc. De aici, pașii ne poartă spre Parcul dendrologic din orașul Chitila-Ilfov, situat la 13 km de București, pe DN București-Ploiești via Buftea, nu departe de gara CFR Chitila, pe malul lacului cu același nume din salba de lacuri din jurul Capitalei. Parcul dendrologic Chitila se întinde pe o suprafață de circa 3 ha, fiind construit în 2010 de autoritățile locale în parteneriat cu Facultatea de Horticultură din cadrul USAMV București și conține o multitudine de specii de arbori, arbuști și diverse plante, multe specifice vegetației lacustre, precum și atractive spații de joacă pentru copii și de promenadă.

Pe lângă varietatea de trandafiri de diferite soiuri și culori, aici se găsesc: gutuiul japonez, mărul siberian, arborele magic persan, stejarul roșu, arțarul globular și altele de frumusețe aparte. De la Chitila, trecem rapid de Ploiești, unde lăsăm în urmă Parcul dendrologic Mihai Viteazul din cartierul Republicii, care este încă în curs de înfrumusețare și de clarificare a divergentelor legate de statuia Domnului Unirii de la 1600 și ne îndreptăm spre Moldova, mai exact în jud. Bacău, unde, la aproximativ 12 km de Târgu Ocna se află Parcul dendrologic Dofteana, din comuna cu același nume sat Hanghiac situat pe valea Dofteanei (afluent al Trotușului).

Parcul a fost creat în 1908 de reputatul silvicultor Iuliu Moldovan, se întinde pe o suprafață de aproape 25 ha și conține peste 600 de specii lemnoase îndeosebi rășinoase și plante exotice decorative. Arboretul include o varietate de pin de coastă, tuia gigantică, ienupăr de Virginia, stejar negru, brad, Parcuri dendrologice din România platan, gutui japonez, arbore de lalea, ginko-biloba, magnolie, clopoțel de aur (forsitia) și altele. Pe lângă arborii seculari și ornamentali în parcul dendrologic se găsesc alei de plimbare, tufișuri colorate, luminișuri și alte locuri agreabile care-l fac nu doar de cercetare ci și relaxare.

De aici, pe DN Bacău-Brașov (circa 150 km) prin pasul Oituz se merge în orașul de sub Tâmpa, în cartierul Noua unde se află Parcul dendrologic Kronstadt, aparținând Regiei Silvice Locale Brașov. Acest parc, înființat în anul 2015 de către regia publică menționată, se întinde pe o suprafață de aproximativ 25 ha și conține peste 100 de specii de brad caucazian, molid argintiu, chiparos de baltă, tisa, ienupăr, dud, magnolie și altele, cultivate și îngrijite în scop didactic și de cercetare științifică. De la Brașov pornim spre Alba Iulia (oraș situat la 219 km) unde, la ieșirea din localitate, la baza dealului Mamut, pe Valea Popii se găsește Parcul dendrologic dr. Ion Vlad numit și Micul Paradis natural din Alba. Parcul dendrologic din Alba Iulia construit în 2001, se întinde pe o suprafață de peste 20 ha și adăpostește un număr mare de specii de arbori din toată lumea, între care, la loc de frunte se găsește o varietate de bambus numită arborele mamut.

În prezent este amenajat ca rezervație naturală în stil peisager iar printre atracții se numără și macheta unei vechi corăbii, de secol XVIII, construită din lemn de mai multe tipuri. Următoarea destinație a călătoriei noastre este Parcul dendrologic Simeria, jud. Hunedoara, situat la 43 km de Alba Iulia și 10 km de Deva.

Parcul dendrologic Simeria este cel mai mare din România, între primele din Europa după Enciclopedia Britanica și cel mai vechi din lume, datând de la începutul secolului XVIII. În prezent, este declarat monument al naturii, rezervație naturală de tip dendrologic și peisagistic, statut căpătat în 1995 și se întinde pe o suprafață de aproximativ 70 ha de pădure naturală din Lunca Mureșului, pe locul fostului parc al stațiuni de cercetare silvică Simeria. Străbătut de canalul Ștrei (afluent al râului Mureș), parcul cuprinde alei croite sub copacii falnici și umbroși, două lacuri artificiale, poduri, podețe, mobilier adecvat și alte atracții pentru vizitatori. Arboretul este alcătuit din pomi de talie înaltă și joasă și plante din toată lumea (Europa, Asia, SUA, Canada, America de sud) aclimatizate aici.

Dintre numeroasele specii de arbori, arbuști și flori existente în această oază de frumusețe și liniște enumerăm: plopul negru, plopul alb, stejarul de luncă, castanul porcesc, nucul negru, molidul japonez, pinul negru, tuia gigantică, chiparosul de baltă, abanosul de Virginia, roșcovul canadian, fagul, platanul, ulmul, frasinul, salcâmul, salcia, socul, cornul, alunul, răchita, ginko-biloba, magnolia de diverse specii, stânjenelul galben, trifoiul roșu, bănuțul, nufărul ș.a. două dintre speciile exotice existente aici dețin titlul de campioni ai Europei, denumirea lor științifică fiind abies faxonana și respectiv magnolia acuminata. Ultima stație a călătoriei noastre tematice este Parcul dendrologic Cetate din Oradea, aflat la 206 km de Simeria.

Parcul inaugurat în 2009 este situat în interiorul Cetății Oradei și se întinde pe o suprafață de aproximativ 2,5 ha. Principalele puncte de atracție ale parcului sunt zona de arboret, bazinul decorativ conținând plante agățătoare, perene, de apă și de stâncărie, lacul cu ponton din zona Bastionului Auriu cu peste 100 de specii de nufăr, alei pietruite iar la intrare și în incintă sunt panouri informative referitoare la istoria cetății și flora parcului. Înainte de a încheia aceste rânduri, dorim să atenționăm asupra importanței parcurilor dendrologice din România, să le ocrotim, căci natura înseamnă viață și este bine să conviețuim cu ea în armonie.

Ghid Montan – Claudiu Sfetcu