PAULA ROMANESCU
S-a născut la 20 octombrie 1942 în localitatea Ţuţuleşti, judeţul Argeş. Este licenţiată a Universităţii din Bucureşti, Faculatatea de Limbi Romanice şi Clasice (1997) şi De L’Academie Européene des Sciences, des Lettres et des Arts Paris – Sorbonne (Franţa).
De asemnea, este membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a fost recompensată cu distincţia Meritul Cultural în Grad de Cavaler.
Volume originale: „Et si l’amour raison?” (2016), „Întâmplarea ca o viaţă de om” (2014), „Poeme” (2013), „Zăvor de iarbă/Verrou d’herb” (I-II, 2012), „101 Poeme” (2011), „Ecoul umbrelor/L’écho des ombres” (2011), „Dar noi, iubire, noi?/Mais nous, mon âme, nous?” (2007), „Însorit regat/Ensoléille empire” (2004), „Cugetări/ Pensées” (2001), „Haiga” (1998), „Dialog/Dialogue” (1998-2006), „Chant à la francophonie” (casetă audio, voce Liana Lungu, 12 cântece în limba franceză pe versuri de Eminescu, Blaga, M. K. P., P. Romanescu, 1998), „Sens” (1997), „N’insitez plus” (1997), „Hypocrite poète, mon semblable, mon frère” (1995) şi „Avril de ma jeunesse en fleur” (1993). Totodată, Paula Romanescu are traduceri din/în limba franceză (în volum).
Lui Titus Andrei care a clamat la un
cenaclu literar despre subsemnata:
„E mare poetă
Şi traducătoare!
Ce m-ar mai … traduce
Însă nu mă are!”
P.R.:
Simple şi biet nemuritor
Eu te-aş traduce că nu-i bai,
Să vezi şi tu cât de uşor
Poţi fi când operă tot n-ai.
Mie la primirea Ordinului Meritul
Cultural în Grad de Cavaler
Bine instalată-n toamnă,
Vremii noi ce să-i mai cer?
Speram s-ajung mare doamnă
Şi, mă iată cavaler…
Unei june care, în tramvai, m-a văzut
(vai!) mai tânără decât ea
O tânără cu, drept frunză de vie
Un cerceluş înfipt în ombilic,
Se-nfige-n locul ce credeam că mie
Mi-ar fi priit. Îţi mulţumesc, îi zic!…
Lui G.C., căruia, cerându-i o epigramă,
mi l-a citat pe Păstorel cu-al său
„Ceva să nu-i spui nimănui”…
Cu un zâmbet subţirel
Ce-mi tot spui de Păstorel?
Nu mai umbla cu citate,
Treci la fapte!…
G.C. :
De dorul tău, pe şapte ruguri
Ard ca în iad, dar cin’ să ştie
Când tu, făptură sacră, vie,
Dai liber altora la struguri…
P.R.:
Nu mai râvni la vii cu struguri!
De eşti culegător de soare,
Poţi arde şi pe şapte ruguri
Aprins de-o cupă de răcoare.
Dacă şapte ruguri sfinte
Tot nu ţi-au venit de hac,
Fă-ţi din strugur bob de minte –
Boabele-n vin se prefac…
Dacă şapte ruguri tot viu
Te-au lăsat, paznic la vie,
N-o fi vinul rubiniu
Botezat cu apă vie?
Prea-gureşi fonfi, gângavi flecari,
Cine-ar mai sta să vă asculte?
Sunteţi mărunţii unor mari
Necunoscute.
LOGICĂ DE MINCINOS
O fi având picioare scurte
Minciuna, însă cum s-ajungi
Făr’ să-ndrugi vrute şi nevrute
La mândra cu picioare lungi?
DESPRE STAREA NAŢIUNII
Se-ntrec puterile-n (degeaba) stat –
De-o parte miruiţii, de alta lătrătorii –
Şi în dosare-atât s-au înfruntat
Până-au exterminat alegătorii.
UNOR MEDICI STRÂNGĂTORI
Profesiunea – joc secund,
Peşcheşurile – sfânt travaliu
De-agoniseli prin care-şi vând
Onoarea pe-un dezonorariu.
FABULĂ
Vulpea a furat odată caşcaval
De pe-o socială scară,
Pentr-o vrabie, zicea. Truc banal.
Era doar parlamentară…
NEDREAPTĂ ÎNVINUIRE
Nu şarpele a inventat plictisul
De care se umpluse Paradisul
Când i-a şoptit stins Evei la ureche
Acea nouă poveste veche…
OPINCA ROMÂNEASCĂ ÎN 1919
Talpă a ţării, n-ai fost niciodată,
Atât de sus şi-atât de evident
Triumfătoare ca în ziua-n care
Un brav oştean te-a pus pe-un Parlament.
UNUI ÎNDRĂGOSTIT TĂCUT
Până să-mi spui tot dorul tău
Tăcând, te uită Dumnezeu.
Însă, când prind să te ascult,
Cătând în ochii tăi, mă uit…
LOGICĂ DE FUMĂTOR
Ziceţi că-i lucru dovedit:
Fumatul te ucide-ncet!
Dar cum deloc nu-s prea grăbit,
’Naintea Domnului mă iert…
LA FESTIVALUL „PORNI LUCEAFĂRUL”
Când iar porni luceafărul spre iarnă
Zăpezile de-alt’dat’ au prins să cearnă
Cu prospeţimea albului postum
Tăceri pe zgura timpului de-acum.
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro