Pe acoperișul României (III)

Iată că am ajuns și la ultimul articol din seria “Pe acoperișul României” în care vom descrie alte vârfuri din țara noastră cu altitudine mai mare de 2500m. După ce în edițiile anterioare ne-am plimbat prin Făgăraș, Retezat și Parâng, de data aceasta ne oprim în Bucegi pentru Vârful Omu, Vârful Bucura și Vârful Capul Morarului. Cele trei vârfuri menționate sunt și cele mai accesibile pentru iubitorii de drumeții montane, pot fi atinse în același itinerariu cu plecare din puncte diferite. Noi vă propunem un traseu cu dificultate medie ce poate fi parcurs vara într-un ritm usor. Pornim din zona Peștera- Padina, chiar din dreptul telecabinei și vom urma poteca ce urcă paralel sau șerpuiește pe Valea Obârșiei Ialomiței, marcată cu bandă albastră. Peisajul este pitoresc, trecem pe lângă două stâne. În dreapta se deschide Valea Sugarilor, în partea stângă avem culmea Doamnele cu cascada Doamnele iar în față observăm Cascada Obârșiei Ialomiței, locul de unde izvorăște râul Ialomița. Absorbitți de frumusețea naturii, sub razele timide ale soarelui, prima oră de traseu, ajungem la trecerea spre Căldarea superioară a Ialomiței. Țin să precizez că valea respectivă este o fostă vale glaciară, formată în urma topirii ghețarilor. Urcușul devine mai solicitant, poteca se mai îngustează și e presărată cu pietre de mici dimensiuni ce necesită multă atenție. Pesiajul se deschide din nou, în față avem monumentul natural – Mecetul Turcesc – o stâncă mare modelată de vânt. În depărtare observăm stânca de pe Vf. Omu. După încă o oră, trecuți de pragul altitudinii de 2.200 m, urcarea devine mai solicitantă. Conform marcajelor, mai avem aproximativ 1 oră până la Cabana Vârful Omu, situat la o altitudine de 2.514 m. La scurt timp, ne aflăm pe marginea Văii Cerbului, în depărare vedem Colții Morarului sub razele soarelui. Traseul parcurs până la Cabana Vf. Omu durează aproximativ 3h-3:20h cu tot cu pauze, cabana aflându-se la cea mai înaltă altitudine din România, 2.507 m, după ultimele măsurători militare făcute în 2018 (care au luat în considerare și stânca de lângă cabana). Aflat la 20 de minute de cabană, Vârful Bucura sau cum i se mai spune Vf. Ocolit este cel de-al doilea vârf ca mărime din Bucegi, cu altitudinea de 2.503 m. Deși mai puțin cunoscut ca și vecinul său, vârful Bucura poartă numele unui personaj de seamă a literaturii din România – Bucura Dumbravă – pe numele real Fany Seculici – născută în 1868 la Bratislava și venită în București, când avea 5 ani. Aflată într-o vacanță la Sinaina, la vârsta de 14 ani, i-a citit câteva poezii proprii în limba germană reginei Elisabeta a României (Carmen Sylva). Aceasta fiind impresionată a luat-o sub protecția sa și s-a preocupat de educația ei. Adoptă preudonimul Bucura Dumbravă și scrie romane istorice, concepând o trilogie intitulată “Spărgătorul de valuri”. Pasionată de munte și indrăgostită de natură, împreună cu geograful Mihai Haret înființează “Hanul Drumeților” – o societate de turism pentru protecția naturii, necomercială cu scopuri exclusiv științifice, culturale și sportive. În anul 1920 publică “Cartea munților”, o lucrare foarte apreciată în epocă, la fel ca și acum, de altfel. De la cabana Vârful Omu o luâm în direcția opusă față de Vârful Bucura și în 5 minute ajungem la Vârful Capul Morarului, acesta fiind mai degrabă o ridicătură decât un vârf autentic. Pentru coborârea spre locul de start avem de ales între trei variante: cea pe care am urcat, un traseu ce duce spre Platoul Babele, marcat cu bandă galbenă urmat de o coborâre spre Peștera-Padina; un traseu ce ocolește pe partea opusă, pe Drumul Grănicerilor – ce urmează fosta graniță; pe deasupra Mecetului Turcesc, peste Gavanele și de la refugiul Bătrâna se coboară pe valea Doamnele. Traseele montane au fost descrise pe scurt fără a preciza datele tehnice ale acestora. Este foarte important ca abordarea traseelor montane să fie făcută în funcție de experiența și nivelul de pregătire al fiecăruia și după ce v-ați informat cu privire la aspectele tehnice ale drumeției (dificultate, durată, pericolele de pe traseu) și informațiile necesare pentru parcurgerea lor în siguranță și cu responsabilitate.

Ghid montan – Claudiu Sfetcu