Pneumologie -Țigara electronică între moft, viciu, toxicitate și mijloc de prevenție medicală

între moft, viciu,
toxicitate și mijloc de
prevenție medicală

Tabagismul cronic reprezintă prima cauză de deces evitabil în lume, iar statisticile sunt mai mult decât evocatoare în acest sens. În 2004, un raport al Organizației mondiale a sănătății (OMS), arată că 12% dintre toate decesele înregistrate pentru pacienții de peste 30 de ani în lume, dintre care 16% înregistrate în Europa și Statele Unite, s-au datorat fumatului. În Franța, 78.000 decese au existat în 2010 și puteau fi atribuite tabagismului. Cauzele de desces erau atribuite în mod principal bolilor canceroase (47.000 cazuri), bolilor cardio-vasculare (20.000 cazuri) și bolilor respiratorii (11.000 cazuri). Din cauza acestor complicații, profesioniștii din domeniul medicinei trebuie să caute: -limitarea inițierii fumatului, mai ales în rândul tinerilor -ajutarea oricărui fumător să înceteze să fumeze -să încurajeze orice strategie de reducere a riscurilor pentru cei care continuă să fumeze O parte din consumul cotidian de tabac este favorizat de fenomenul de adicție. Simptomul major al adicției este așa-numitul craving. Este vorba de nevoie intensă și incontrolabilă de a fuma. Craving-ul este expresia clinică a unei pierderi a controlului folosirii țigării. Intensitatea lui prezice recăderea în acest fenomen de addicție. Există medicamente eficace contra fenomenului de craving, dar eficacitatea este adesea parțială sau limitată: patch cu nicotină, vareniclină, bupropionă. Toxicitatea tabagismului este legată în principal de toxicitatea directă a fumului (gudron, monoxid de carbon sau CO și alți peste 200 de compuși toxici) și nu fenomenului de dependență propriu-zis. Durata tabagismului are efecte nefaste asupra sănătății mult mai mult decât cantitatea fumată. Aceasta face ca în medicină, pentru cuantificarea riscului unui fumător pentru diverse complicații, se calculează factorul de risc, care se exprimă în pachete pe an. Funcționarea țigării elecronice Țigara electronică sau e-țigara a fost creată la începutul anilor 2000, sub forma ei ultrasonică, de către un farmacist chinez, Hon Lik. În 2009 a fost propus în China un brevet al tehnicii de vaporizare cu rezistență ce se încălzește. Țigara electronică este un dispozitiv care difuzează aerosolul unei soluții (numită e-lichid), compusă din propilen-glicol (PG), din glicerină vegetală (VG), din aromă și adesea din nicotină. Există diferite tipuri de e-țigară, dar, în ansamblu, toate sunt compuse dintr-un dispozitiv bucal, un rezervor de e-lichid, o rezistența (atomizator), o meșă ce conduce prin capilaritate e-lichidul în contactul rezistenței și o baterie reîncărcabilă. Funcționarea este declanșată de o microvalvă, sensibilă la inhalare sau de către un întrerupător manual. Astfel, prin această metodă de declanșare, se induce furnizarea de curent de la baterie, ceea ce încălzește rezistența care face ca e-lichidul din flacon să treacă în stare gazoasă.

Legislația în vigoare

În prezent, promovarea, vinderea și folosirea țigărilor electronice sunt reglementate prin directiva europeană 2014/40/UE. Aceste produse nu pot fi vândute în farmacii pentru că nu au o autorizație de punere pe piață. Este interzis de a oferi sau a vinde țigări electronice minorilor. Publicitatea pentru dispozitive electronice nu este autorizată decât în magazinele care le comercializează. De la 1 octombrie 2017, folosirea țigărilor electronice este interzisă în instituțiile destinate primirii, formării și găzduirii minorilor și în mijloacele de transport în comun închise (autobuz, tren, metrou), dar și la locurile de muncă colective și închise (birouri comune). Nerespectarea acestei legi se sancționează cu o amendă. Efectele țigării electronice asupra opririi fumatului În acest moment, există 2 experimente clinice, publicate în 2013, care au evaluat efectul e-țigară cu nicotină versus efectul e-țigară fără nicotină în oprirea prelungită a fumatului. Unul dintre experimente a fost realizat în Italia cu 300 de fumători care nu doreau să înceteze fumatul și utilizând e-țigări cu sau fără nicotină (grupul placebo). Proporția de fumători abstinenți în mod prelungit la fumat (40 de săptămâni după finalul intervenției), în eșantionul final, proporția era de 8,7%. Nu existau diferențe statistice semnificative între grupul având o țigară electronică cu nicotină și grupul placebo.

Efectele țigării electronice asupra diminuării fumatului

Efectul e-țigării asupra diminuării fumatului a fost de asemenea studiat în cele 2 experimente menționate mai sus. În experimentul descris mai sus nu a existat o diferența semnificativă statistic în termeni de reducere a fumatului între vapofumători și grupul placebo după 3, 6 și 12 luni. În anumite studii, țigara electronică crește probabilitatea de a reduce consumația de tabac în cel puțin 50% din cazuri, pe o durata de 12 sau 24 de luni, cu condiția de a nu se instala într-o folosire dualistă prelungită. Un studiu condus pe un eșantion de fumători francezi, în cazul e-fumătorilor, consumul de tabac a scăzut cu minim 50% mai des decât la fumătorii exclusivi. Acesta scădere de cel puțin 50% a tabagismului a fost semnificativă doar la pacienții având un scor de dependență pe scara Heaviness of Smoking Index (HSI) crescut.

Efecte toxice și asupra sănătății ale țigării electronice

E-lichidurile sunt toxice în contact cu celulele animale sau umane in vitro. Această toxicitate este mai mică decât în cazul toxicității constatate în tabagism. Efectul nociv al tabagismului clasic este datorat în principal combustiei de gudron și CO. În absența unei combustii, utilizarea chiar prelungită și intensă a e-țigării are efecte de departe mult mai puțin nocive decât fumatul clasic. Efectele nedorite cele mai frecvente în cursul inhalării aerosolurilor prin consumul de e-țigări sunt iritarea gurii sau a gâtului, uscățimea cavității bucale, tusea seacă, starea de greață, amețeală și durerile de cap. În caz de proiectare accidentală a e-lichidului pe piele sau în ochi, există riscul de iritare locală. Există rare cazuri de explozie a baterieie sau deces în caz de ingerare a e-lichidului. Ingestia accidentală privește în mod special copiii de mai puțin de 5 ani. Confom mai multor reviste de literatură medicală, ingestia de e-lichid este fără gravitate, cu excepția stării de greață, amețelii sau hiper-salivării. Anumiți compuși care intră în componența e-lichidelor pot fi cancerigeni: nitrozaminele, nanoparticulele metalice și formaldehida. Acești compuși se găsesc în cantități foarte mici în e-lichide și aerosoli și în cantități în orice caz mai mici decât în tabac. Efectele pe termen scurt ale nicotinei, la nefumători sau în caz de ingestie accidentală, sunt: amețeală, palpitații, dureri de cap, stare de vomă și hipertensiune. Nu au fost niciodată demonstrate efectele pe termen lung cancerigene sau teratogene ale nicotinei. La fumători, nicotina ar putea avea efecte cardio-vasculare pe termen lung. Utilizarea e-țigării a fost corelată în 2 studii transversale cu intensificarea simptomelor de astm și bronșită cronică la adolescenți. Riscul fumatului pasiv în cazul țigării electronice este aproape nul. Într-un studiu întreprins, persistența în aer a aerosolului de e-țigară a fost de 11 secunde în medie, pe când fumul de țigară obișnuit persistă în medie 20 de minute. Studii longitudinale au arătat că utilizarea e-țigării la adolescenți și tineri adulți nefumători este asociată cu apariția unei intenții de a fuma în anii următori. Utilizarea e-țigării afost asociată cu inițierea tabagismului un an sau 2 ani mai târziu. Datele din literatura medicală pe care le deținem în prezent sunt insuficiente pentru a stabili cu certitudine astăzi că e-țigara ajută în mod prelungit la oprirea tabagismului. Cu toate acestea, e-țigara este de departe mult mai puțin nocivă decât tabagismul clasic. Comparat cu folosirea cronică a acestuia, e-țigara este un instrument de reducere a riscurilor și a efectelor nocive asupra sănătății. Nu există nicio dată, în prezent, în termeni de morbi-mortalitate care să arate impactul pe termen lung asupra sănătății a încetării tabagismului datorită e-țigării. Studiile actuale arată că utilizarea e-țigării, dacă este zilnică și dacă nu este asociată cu utilizarea concomitentă prelungită a tabacului, favorizează cel puțin tentativele de oprire a tabagismului și diminuarea tabagismului. Anumiți factori, mai puțin studiați până în prezent, ar trebui pe viitor să facă obiectul unor studii experimentale, care ar putea aduce noi date semnificative și valoroase privind e-fumatul. Acești factori ar putea fi: frecvența și durata e-fumatului, modelul de aparat de fumat electronic sau e-țigară, durata folosirii concomitente de nicotină, prezența de nicotină în e-lichide etc. Există puține date, la ora actuală, în literatura de specialitate, care să exprime efectul e-țigării asupra unor pacienți care au anumite specificități: femeia însărcinată, pacienții cu boli cronice respiratorii sau cardio-vasculare, pacienții cu boli oncologice sau psihiatrice. În fine, un tip de pacienți pare a avea un risc particular, este acela al pacienților tabagici care folosesc e-țigara în mod prelungit după orpirea tabagismului, la fel, obiect de studiu pe viitor în medicină.

Ovidiu Atanasiu