Proiecte și colaborări academice

Prin statutul său, prin componența sa privind membrii, structura de cercetare reprezentată de institutele din coordonare, patrimoniul său material, artistic, cultural, muzee, case memoriale și instituțiile coordonate: biblioteci, editură și alte structuri, Academia Română are capacitatea de a se implica în mari proiecte naționale și internaționale. Recent Președintele, academician Ioan-Aurel POP a anunțat ân cadrul unei Adunari Generale din 8 mai 2024, că „Academia Română este în pragul marilor proiecte” (https://afnews.ro/2024/05/08/acadioan-aurel-pop-academia-romana-in-pragul-marilorproiecte/).

Printre proiectele, inițiativele, asocierile internaționale anunțate putem enumera: – Întărirea și lărgirea colaborării cu Academia de Științe a Republicii Moldova; – Proiectul Național Românesc în Orizontul Secolului al XXI-lea: „Reinterpretări și Reevaluări la Centenarul Istoriei Civilizației Române Moderne de Eugen Lovinescu”; – Crearea la București a unui „Centru Regional al Academiei Europene” – ce va funcționa în coordonare cu Academia Română, respectiv „ Academia Europaea Bucharest Regional Knowledge Hub” ; – Organizarea în 2025 la București în colaborare cu Academia Europaea a unei mari Conferințe Internaționale cu tema „Sincronism. Civilizația Occidentală, Modernizare și Globalizare în perspectiva Secolului al XXI-lea”, în cadrul „Proiectului Lovinescu” și lansarea Centrului Regional al Academiei Europene; – Organizarea în 2026 a Conferinței Anuale a Academiei Europene la București.

Inițiativa principală vine la centenarul publicării ,,Istoria civilizației române moderne” de Eugen Lovinescu, publicată în 1924 (vol. 1, 1925 vol. 2), care este o lucrare fundamentală a culturii române și un reper intelectual și ideologic, în plus se anunță și aceste proiecte de o însemnătate deosebită. Lucrarea lovinesciană dezvoltă o teorie și o analiză a fenomenului de sincronizare a culturii noastre cu valorile culturale și modelele instituționale occidentale. Tezele și ideile avansate de Lovinescu, precum și de mari personalități române: Avram Iancu, Nicolae Iorga, Kogălniceanu, Titulescu, Maiorescu, Madgearu, vor identifica modul în care tradițiile intelectuale și culturale pot fi nu doar conservate, ci reinterpretate într-o perspectivă contemporană.

Proiectul va reuni resursele intelectuale internaționale și reinterpretate într-o viziune contemporană și partenerilor strategici precum: Academia Europaea, Casa Majestății Sale, Academia de Științe a Moldovei, organizații și instituții semnificative la nivel național: Uniunea Scriitorilor din România, Banca Națională a României, principalele universități și muzee. Țintele proiectului, formatul și evenimentele foarte numeroase preconizte au fost prezentate, luând ca reper și experiența partenerilor (https://acad.ro/evenimente/evenimente/2024/24_ evenLovinescu.html). Garanția și fundamentul acestor mari acțiuni și proiecte constă în experiența anterioră pe parcursul celui peste un veac și jumatate de la înființare dar și în recentele mari împliniri.

Academia Română are o vastă experiență în derularea diferitelor tipuri de proiecte de importanță națională atât pentru cultura românească cât și pentru știință, educație și întreaga societate: proiecte lingvistice, editoriale, patrimoniale, istoricce, cultural, sociale, științifice și interacademice. În activitatea Academiei regăsim aprecieri, uneori critici, propuneri, dar constatăm o implicare majoră în domenii care țin de problemele fundamentale ale culturii, cunoașterii, științei fundamentale, domenii mai puțin tangibile și atacate la nivel larg.

Proiectele editoriale au pornit de la cele desemnate constiturii Societății literare și apoi transformării în Academia Română, respectiv limba română, gramatica, dicționarele, enciclopediile. Astăzi preocupările au atacat problemele de lexic, tezaur, traducere automată, pașii către inteligența artificială. Așa cum preciza într-un interviu publicat pe site-ul Academiei ( ) Academician Florin Gheorghe Filip, președintele Secției de știința și tehnologia informației, „Viitorul trebuie gândit și pregătit cu atenție”. Deschiderea țării după 1992, când Comisia Europeană a lansat primul apel de colaborare în domeniul cercetării cu țările din Europa Centrală și de Est, a marcat o abordare cu totul nouă în întreaga societate, inclusiv în Academia Română.

Schimbarea paradigmei și transformarea societății în una bazată pe informație, în special pe informația digitală, penetrarea masivă a microcalculatoarelor, a celor personale, apoi a internetului și comunicațiilor mobile au generat schimbări fundamentale în întreaga societate. Toate acestea au permis abordarea proiectelor vechi pe tehnologii noi (ne referim la dicționare, enciclopedii) dar și deschiderea de noi orizonturi pe cercetarea fundamentală în chimie, geologie, tehnologie, informatică, nano și biotehnologii. Dacă ar fi să investigăm pagina de pe siteul Academiei Române (https://acad.ro/institutia/inst_ proiecte.html) redând numai proiectele și granturile de cercetare câștigate în 2020 de institutele şi centrele de cercetare ale Academiei Române și acceptate la finanțare (în cadrul competițiilor organizate la nivel național și internațional din alte surse decât cele proprii, bugetare, ale Academiei Române, din Planul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare pentru perioada 2015- 2020, din Fonduri Structurale, de la Comisia Europeană și de la alte entități), constatăm că avem sute de proiecte care acoperă toate domeniile Secțiilor și institutelor de cercetare

. Granturile Academiei Române acordate din 2017 vin să susțină și domenii ale științelor umaniste, culturii, literaturii care sunt mai puțin regăsibile în finanțările europene sau chiar cele naționale. Alături de toate acestea proiectele noi de prezență a Academiei în Media prin „ Conexiuni, Dialoguri academice, Ora de știință, conferințele organizate în Aula Academiei sau Sala Dalles, inclusiv cele ale structurii CRIFST Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (https://www.crifst.ro/), pun accentul pe o largă răspândire a cunoașterii în toate domeniile, a participării extra-academicice a personalităților și membrilor din întreaga societate, inclusiv organizarea de „Cursuri de Inițiere în istoria și filosofia științei și tehnicii” care au ajuns la a XV-a ediție.

Ancorarea în prezent, în societate a Academiei Române este marcată prin proiectele de mare anvergură, cum au fost ca un prim exemplu cele date de: Dicționarul TEZAUR al limbii române, Dicționarul explicative al limbii române -DEX, „Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani” (https:// acad.ro/institutia/strategie.html), Seria de 31 volume „Civilizația românescă” sau Colecția de 300 volume “OPERE FUNDAMENTALE” a „Fundației naționale pentru știința și artă” sub egida Academiei Române (https://www.fnsa.ro/categories/1039-colectia_opere_ fundamentale/ ). Inventarierea bunurilor mobiliare cu valoare culturală din colecțiile de artă aflate în depozitele Academiei Române (Biblioteca Academiei Române, casele memoriale, Colecția de Artă „Acad. Aurel și Maria Avramescu“, Colecția „Mara Bâscă”, Colecția „Victor Eftimiu”, Colecția „Emanoil Pantazi”) sunt fiecare proiecte de anvergură alături de amenajarea unor muzee „General Constantin Coandă și Inginer Henri Coandă”, Casa memorială „George Călinescu” sau a Centrului cultural și științific „Nicolae N. Manolescu” pentru susținerea tinerilor supradotați (str. Tudor Aghezi).

Participarea Academiei Române ca membru în asociații internaționale cu: ALEEA – „European Federation of Academies of Sciences and Humanities” (Federația Europeană a Academiilor de Științe și Științe Umaniste), înființată din 1994 și care reunește peste 50 de Academii din peste 40 de țări, EASAC – „European Academies’ Science Advisory Council” un organism alcătuit din reprezentanți ai Academiilor naționale din Statele membre ale Uniunii Europene, Norvegia și Elveția, IAP – „InterAcademy Partnership”, o rețea globală din peste 140 de academii naționale, regionale și globale de știință, medicină și inginerie și EFNIL – „European Federation of National Institutions for Language” o federație independentă, fondată în 2003, care reunește peste 40 membri din 30 de țări, reprezentanți ai organizațiilor academice lingvistice majore, confirmă implicarea Academiei Române în colaborări internaționale interacademice.

Lansarea proiectelor comune în cadrul Acordurilor de colaborare știinţifică și tehnologică cu Valonia Bruxelles International (Wbi) – Fondul Naţional de Cercetare Ştiinţifică (Fnrs) pentru perioada 2025-2026, sau lansarea de proiecte comune de cercetare între Academia Română şi Academia Slovacă de Ştiinţe, perioada 2024-2025, sunt alte câteva exemple ale unor colaborări interacademice. Cele prezentate dau doar o sumară imagine și implicare a Academiei Române prin „Proiecte și colaborări academice” în viața, cultura și știința țării.

Viorel Gaftea