RATEURI ECOLOGICE SAU „BANI ALBI”… PENTRU ZILE NEGRE?

Mai zilele trecute vedeam la televizor, cum Prim Ministrul Indiei a lăsat la o parte, atât funcția… dar mai ales „gradul” social și a pornit la o vânătoare de deșeuri, pe o plajă de fițe și ifose. Și ce să vezi: părea că pune, pe lângă efortul anaerob și suflet! Adică… că-i pasă și mai ales că poate! La noi, aici… pe malurile Danubiului, a Pontului Euxin, autoritățile noastre nu numai că nu prea se omoară cu astfel de gesturi firești, de ecologizare, dar după cum veți vedea mai jos au tot felul de idei, că programe nu prea putem a le numi, trăsnite. Odinioară la un post TV era o emisiune care se numea, ceva la genul: „Copii spun lucruri trăsnite”. Azi, parafrazând emisiunea cu pricina am putea spune că, în domeniul siguranței ecologice a românului asistăm mai curând la sarabanda intitulată: „Politicienii fac lucruri trăsnite”. Nu mă credeți, nu-i așa? Atunci luați aminte la lucrurile de mai jos. După care, om mai sta de vorbă!

ARICIUC CORVIN BOGDAN

Un proiect controversat pare a se naște în sectorul 4 – un incinerator gigant de deșeuri municipale. Amplasamentul propus – în locul CET Progresu

Consiliul General al Municipiului București a votat la sfârșitul lunii august, o hotărâre prin care aprobă Masterplanul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor. Una dintre principalele prevederi ale masterplanului este construirea unui incinerator gigantic de deșeurilor reziduale, rămase după colectarea separată a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor. Valoarea incineratorului va fi de 146,5 milioane de euro și ar urma să fie construit până în 2022. Amplasamentul propus de firma de consultanță Ramboll este pe locul actualei centrale CET Progresu, în Sectorul 4, pe Strada Pogoanelor 1A. Practic, incineratorul ar urma să ardă deșeurile reziduale depozitate acum în gropile de gunoi din jurul Capitalei, după ce în prealabil au fost sortate deșeurile valoroase. Cealaltă opțiune propusă de consultant era construirea de instalații de tratare mecano-biologică cu biouscare.

Consilierii opoziției au contestat proiectul. Ciprian Ciucu arată că incineratorul este „supradimensionat” și spune că: „Bucureștiul nu produce atât gunoi cât va trebui să ardă acel incinerator, astfel că pentru ca investiția să fie justificată, va trebui să facem rost de gunoi care să fie ars la București din țară și import”. „Ceea ce e tehnologie cumva perimată noi o luăm ca mare investiţie a oraşului nostru”, a mai declarat şi consilierul general al USR, Alexandru Gâdiuţă. Ciucu mai arată într-o postare pe Facebook că cenușile rezultate din arderi sunt extrem de toxice.

În replică, primarul general, Gabriela Firea, a spus în ședința Consiliului General că nu este vorba despre un incinerator care va dăuna vieţii oamenilor şi mediului înconjurător, ci despre o staţie de eficienţă energetică, cum există în principalele capitale europene şi care nu poluează.

Cele mai importante prevederi din Masterplanul realizat de firma de consultanță Ramboll:

Conform estimărilor făcute de consultantul Primăriei București, în 2016 în municipiul București au fost generate peste un milion de tone de deșeuri municipale. Deși populația Bucureștiului reprezintă circa 9% din populțaia României, cantitatea de deșeuri generată reprezintă circa 20% din cantitatea totală la nivel național. Acum, cea mai mare parte a deșeurilor este colectată în amestesc (doar 27.000 de tone de deșeuri reciclabile au fost colectate separat în 2016). Conform condițiilor existente, analizând costurile de investiție, operare și întreținere, veniturile generate, alternativa propusă de consultant este Tratarea deșeurilor reziduale în instalație de tratare termică cu valorificare energetică. În instalație se vor trata numai deșeurile reziduale, rămase după cole ctarea separată a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor. Sectoarele Capitalei trebuie să asigure minimum 235.000 tone de deşeuri reziduale pe an pentru instalaţia de incinerare cu valorificare energetică, potrivit Agerpres.

Planul de investiții pe termen lung, în valoare de 462 de milioane de euro, se întinde pe mai mulți ani și prevede investiții majore: instalație de incinerare, colectare separată, stații de sortare, instalații de tratare a deșeurilor reziduale.
Amplasamentele propuse pentru incineratorul de deșeuri (terenuri aflate în proprietatea ELCEN): Pe amplasamentul CET Progresu (Strada Pogoanelor 1A, Sector 4) – a primit cel mai mare punctaj Baza RATB Titan (Strada Nicolae Teclu, sector 3) Pe amplasamentul CET București Sud (Str. Releului 2B, Sector 3)

întreaga investitție va costa 146,5 milioane de euro și ar urma să fie construit până în 2022.

Acum o să vă spunem despre o altă poveste, din țară, credem noi și mai interesantă.

CJ Suceava a vrut groapa de gunoi pe Pasul Mestecanis. Instanta a spus NU

Groapa de gunoi de pe Mestecaniș are o istorie tumultoasă. Oamenii locului n-au fost de acord cu ideea autorităților de a face un astfel de depozit în vârf de munte, de la bun început. Drumul pitoresc circulat des de turiști și transportatori ar fi fost împânzit de mașini de gunoi, de mirosul arderii deșeurilor și deja efectul acestei noi gropi se poate vedea din spațiu.

Ideea acestui proiect aparține fostului președinte al CJ Suceava, Ion Mârza. Într-un document din 2007 se arăta că, autoritățile din Pojorâta au fost informate de către CJ Suceava printr-o adresă de intentiile de a realiza „un depozit”. „Această ultima locație s-a stabilit de către o comisie numită de Președintele Consiliului Judetean Suceava prin Dispoziția nr. 30 din 29 ianuarie 2007, care a analizat împreună cu primăria Pojorâta oportunitatea locației depozitului de deșeuri din zona Câmpulung Moldovenesc. În urma vizionării mai multor propuneri venite din partea consiliilor locale din bazinul Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc comisia a propus înfiintarea acestui depozit zonal pe un teren situat în comuna Pojorâta, în punctul numit Mestecăniș, teren care îndeplinește condițiile legale, fiind localizat în centrul regiunii de vest de generare a deșeurilor, minimalizând eforturile de transport”, se arăta în documentul semnat , la acea vreme, de Gavril Mârza.

Foștii conducatori ai CJ Suceava nu-și asumă acest proiect, nici în prezent, deși acesta a continuat să se dezvolte sub conducerea a trei politicieni: Ion Mârza, Cătălin Nechifor, dar și a lui Gheorghe Flutur. Revoltați de faptul că s-ar putea trezi cu gunoiul adunat lângă case, oamenii din Pojorâta au cerut, într-o primă fază, ajutorul presei locale și centrale. După o lungă expunere mediatică, numeroase autorități au început să facă declarații, printre care și ex-comisarul european Corina Crețu. Oficialul român, de la Bruxelles a cerut verificarea gropii de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș. Voia sa vadă dacă depozitul influențează peisajul alpin. „V-aș fi recunoscătoare dacă ați cere serviciilor dumneavoastră să analizeze modul în care acest proiect respectă legislația de mediu și, în special, normele privind protecția peisajelor și dacă mă veți informa cu privire la rezultatele acestei analize”, se arăta în scrisoarea pe care Corina Crețu i-a transmis-o, la acea vreme, fostului ministru al Mediului, Grațiela Gavrilescu. Oficialul de la București a făcut o serie de verificări și a ajuns la concluzia că, depozitul ecologic nu putea fi autorizat în baza legislatiei din 2015, pentru că fusese construit la o distanță mai mică de 1.000 de metri de casele oamenilor. Acum, autoritățile de la Mediu, nu mai vorbesc despre acest lucru.

În al doilea rând, Consiliul Local Pojorâta a transferat cele 9 ha de teren necesare construirii noii gropi de gunoi către CJ Suceava, însă actul a fost anulat până acum de mai multe ori.

În al treilea rând, în 2018, povestea acestei gropi a ajuns la DNA. A fost depusă o plângere penală împotriva autorităților locale din Suceava, Iași și Bacău. Acuzațiile erau structurate pe trei mari capitole: folosirea și prezentarea de informații false la Comisia Europeană, avize și acorduri emise fraudulos și refuzul abuziv de îndeplinire a obligației legale de comunicare a unor informații de interes public.

Daniel Popescu – de la Uniunea Salvați România – sare în apărarea localnicilor

Când să credem că povestea de pe Mestecăniș va trena am avut plăcerea să primim din partea deputatului USR, Daniel Popescu, pe email, câteva răspunsuri referitoarea la „bomba ecologică, cu ceas”, de acolo. Dar, pe scurt, haideți să vedem cine este Daniel Popescu?

În prezent, Nicolae-Daniel Popescu este deputat în Parlamentul României, vicepreședinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării și membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și securitate națională. Din 2004 este licențiat în drept, iar în 2007 a finalizat un program postuniversitar în Politică și Integrare Europeană la Centrul de Studii Europene din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În 2006 a devenit bursier al programului „Leonardo da Vinci”, iar în 2007 s-a stabilit în Marea Britanie. În 2018 a absolvit programul postuniversitar în Securitate și bună guvernare la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”. Fără a interveni prea mult la concluzii, iată mesajul distinsului deputat către revista noastră, dar și câteva răspunsuri, pe care noi, cei de la „Independența Română” i le-am adresat….

„Felicitări pentru demers și vă mulțumesc mult pentru oportunitatea de a mă adresa cititorilor revistei „Independența Română” și de a face, cu această ocazie, cunoscute unele dintre problemele grave de mediu care amenință această parte pitorească a județului Suceava. Mă bucur când cei cu originea, de pe aceste meleaguri, nu au uitat de oamenii și problemele din Bucovina…

Cum ați cataloga ultima decizie câștigată de comunitate în instanță?

Decizia este o premieră pentru țara noastră. Practic, instanța din Cluj a decis că orice orice persoană poate formula o acțiune pentru apărarea interesului public, chiar și o societate de avocatură în nume propriu. Felicitări casei de avocatură pentru această realizare, dar și domnului inginer Samuilă, cel care în 12 ani a devenit un simbol al luptei pentru un mediu sănătos. Mai există un aspect: Curtea de Apel Cluj a admis recursul și a trimis dosarul spre rejudecare la Tribunalul din Cluj. Cu această ocazie, vor fi depuse toate dovezile și argumentele în sprijinul închiderii definitive a gropii de gunoi. Mai mult, eforturile localnicilor, avocaților, activiștilor civici și de mediu, vor fi dublate de sesizări către instituțiile europene abilitate.

Era necesar un astfel de „mega proiect”, într-o astfel de zonă?

Bucovina, ca toată România, are mare nevoie de „megaproiecte”, dar în niciun caz de această bombă ecologică cu ceas. Cei 12 ani în sânul Uniunii Europene ar fi trebuit să ne învețe să punem bazele infrastructurii viitorului: aeroporturi și gări modernizate, drumuri expres și autostrăzi care să facă legătura cu aeroporturile și alte regiuni ale ţării; căi ferate de mare viteză, legate de coridoarele europene și extracomunitare; în județul Suceava, este nevoie o reţea energetică extinsă şi interconectată cu reţeaua națională și regională. În schimb, avem parte de astfel de proiecte aberante care nu mai sunt de actualitate în spațiul central și vest european.

Tot la capitolul megaproiecte dezastruoase pentru județul Suceava mai avem „Utilități și mediu la standarde europene”. Prin intermediul acestuia, 60 de localități sucevene au contractat în anul 2004 un împrumut extern în valoare de valoare de 27 de milioane de euro și garantat – subliniez acest lucru – de statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice. Obiectivul a fost construirea a peste 200 km de conducte pentru transportul de gaze naturale de înaltă presiune. Proiectul a fost un mare eșec, iar la sfârșitul lui 2017 cele 60 de localități sucevene mai aveau de plată, până în anul 2030, rate și dobânzi de peste 17 milioane de euro.”