Răzvan Burleanu – un nou mandat de președinte al FRF

Fără contracandidat, Răzvan Burleanu a câștigat un nou mandat de președinte al FRF. A fost votat în unanimitate. Principalul eveniment al primăverii în fotbalul românesc l-a constituit alegerea noului președinte al FRF. Spre deosebire de precedentele scrutinuri, acesta s-a desfășurat cu mai puține surle și trâmbițe. Probabil că era de așteptat să se întâmple așa, de vreme ce pentru șefia FRF a existat un singur candidat, președintele în funcțiune Răzvan Burleanu, care a câștigat un nou mandat cu un scor ce probabil că l-ar face invidios și pe dictatorul nordcoreean Kim Jong-Un: 272 de voturi din tot atâția membri ai Adunării Generale!

„Ceaușescu în miniatură”

Spre deosebire de alte dăți, Adunarea Generală a alegeri a președintelui FRF a fost organizată în tribunele Arenei Naționale, nu la sediul federației. Și în condițiile în care nu au existat contracandidați, totul a fost o simplă formalitate, Răzvan Burleanu fiind ales în unanimitate ca președinte al FRF pentru următorii patru ani. Istoria s-a repetat și la alegerile pentru desemnarea membrilor Comitetului Executiv al federației. Cum pentru fiecare post a existat un singur candidat, fiecare a fost ales cu unanimitate de voturi.

Astfel, Comitetul Executiv al FRF este compus din Răzvan Burleanu – președinte, Gino Iorgulescu – vicepreședinte, Octavian Goga – vicepreședinte, Emilian Hulubei – reprezentant al Sindicatului Jucătorilor, Kyros Vassaras – președintele Comisiei Centrale a Arbitrilor (CCA), Mihai Stoichiță – director tehnic, Alin Ciobanu – reprezentantul fotbalului feminin, Dorin Petru Cristian Vornicu – reprezentantul fotbalului în sală, Cătălin Cighir – reprezentantul cluburilor cu activitate exclusivă de copii și juniori, Mihai Dăscălescu, Lajos Rancz – reprezentanții cluburilor din Liga 3, Auraș Brașoveanu, Marian Burcă – reprezentanții cluburilor din Liga 2, Daniel Niculae și Valeriu Argăseală, reprezentanții cluburilor din Liga 1. Răzvan Burleanu se află la cel de-al treilea mandat de președinte al FRF.

Precedentele au avut loc în perioadele 2014 – 2018 (când principalul adversar al actualului conducător, Gică Popescu, a fost condamnat la închisoare chiar cu o zi înainte de alegeri, iar Burleanu i-a învins pe Vasile Avram, Gheorghe Chivorchian şi Sorin Răducanu) și 2018- 2022 (când Burleanu l-a învins detașat pe Ionuț Lupescu). „Este un moment foarte emoționant pentru mine. Vă mulțumesc pentru încredere și pentru această sursă de prietenie. Asta îmi dă energie. Energia de a continua pe drumul integrității, corectitudinii și al transparenței, energia de a trece peste criticile nefondate și de a lupta pentru cel mai important lucru câștigat în acești 8 ani: o competiție corectă. Peste patru ani sigur voi fi mai optimist decât azi. Am întâlnit oameni ca dumneavoastră, plini de energie și determinare, iar asta îmi dă speranță și speranță pentru potențialul țării. FRF are nevoie de fiecare pentru a inspira o schimbare în societate. Nu am nicio îndoială că nu vom reuși. Vă cunosc pe fiecare în parte. Misiunea pe care o avem azi e aceea de a face fotbalul mai bun pentru cei care vor veni după noi.

Vă mulțumesc pentru tot ce faceți pentru fotbal și comunitățile voastre. Voi fi alături de voi la fiecare pas”, a fost discursul președintelui Burleanu, după câștigarea celui de-al treilea mandat ca șef al fotbalului românesc. Dacă Adunarea Generală de alegeri a președintelui FRF s-a desfășurat într-o atmosferă relaxată, Răzvan Burleanu n-a scăpat ulterior de critici. Florin Prunea, unul dintre cei mai vehemenți contestatari ai președintelui FRF, a tunat și a fulgerat după scrutin: „Au fost mai mulți care au vrut să candideze, Ionuț Lupescu, Gică Popescu… Dar au fost alegeri corecte? Pe Popescu l-au arestat. Sub comanda cui se întâmplă toate nenorocirile astea? Eu, Florin Prunea, cred că aș fi un președinte de federație bun. Dacă Răzvan Burleanu nu mai candida, eu candidam. O să fie cel puțin trei-patru oameni care se bagă dacă Burleanu dispare. Membrii Comitetului Executiv ne înjurau pe toți.

Pe Chivu, pe mine, pe Lupescu… Astea sunt alegeri? Ce șansă poți să ai, când s-au inființat 40 de cluburi peste noapte, iar la două săptămâni după alegeri au dispărut? Foarte bine că nu candidează nimeni. Trebuie să vadă toate lumea ce se întâmplă: Ceaușescu în miniatură… Astea nu sunt alegeri. Asta este imaginea Federației Române de Fotbal. Dacă Popescu nu era condamnat și Burleanu nu era împins de politic, știți ce se întâmpla… Așa a ajuns el președinte. De ce să candidez? Să pățesc și eu ceva?”.

La rândul său, impresarul Victor Becali a opinat: „Nu e bine să fie un singur candidat. Așa mai era Ceaușescu! Nu e benefic, Burleanu va câștiga câte mandate dorește. Frate, dacă președinele țării și toți președinții din lumea asta au două mandate, nu poți avea tu mai multe! Dar nu e vina lui Burleanu, e vina sistemului…”. Cum-necum, cert este faptul că până în anul 2026 Federația Română de Fotbal va fi condusă tot de Răzvan Burleanu.

Prima măsură: schimbarea formatului Cupei României

Tot în cadrul ședinței, membrii Adunării Generale au votat și schimbarea sistemului de desfășurare a Cupei României, începând din sezonul viitor. „Competiția propune un nou format pentru toate echipele angrenate: cu cele mai bune 24 de echipe repartizate în patru grupe, într-un format modern, prin care ne propunem să revitalizăm această competiție istorică.

Ne propunem o structură care să aducă mai mulți suporteri pe stadioane, să creasă audiențele TV, să aducă mai multe venituri din sponsorizări și, de ce nu, să ofere un nivel mai bun de joc. Toate acestea, într-un format ușor de integrat în calendarul național și internațional”, a precizat Felix Grigore, în timpul Adunării Generale.

Mugur Băileşteanu