REPERE CULTURALE

Trăim vremuri din ce în ce mai ciudate, după doi ani de pandemie, cu restricții din cele mai diverse și neîntâlnite de actuala generație iar acum, războiul de la granița noastră a dat lumea peste cap. În vreme ce unii fac cozi la Serviciul Pașapoarte pentru a-și asigura o plecare rapidă din țară în caz de escaladare a conflictului spre țara noastră, care fie vorba între noi nu cred că este cazul să ne îngrijorăm că se va întâmpla, viața majorității merge înainte. Evenimentele au început încet-încet sa se desfășoare în condiții normale, fără mască, fără “distanțare socială” și parcă începem sa ne recăpătăm viața de dinainte de COVID19.

Așa se face că anul acesta la Torino, sub sloganul „The sound of beauty”, s-a desfășurat ediția cu numărul 66 a Eurovision-ului. După trei ani în care țara noastră nu a mai ocupat o poziție în finală, iată că Wrs – Andrei Ionuț Rusu, cu a sa piesă ”Llamame”, a trecut de semifinale și a ajuns în finală. Ţările calificate în finală au fost: Finlanda – The Rasmus; Serbia – Konstrakta; Azerbaidjan – Nadir; Australia – Sheldon Riley; Estonia – Stefan; România – WRS; Polonia – Ochman; Belgia – Jérémie Makiese; Suedia – Cornelia Jakobs; Cehia – We Are Domi; Lituania – Monica Liu; Elveţia – Marius Bear; Ucraina – Kalush Orchestra; Regatul Ţărilor de Jos – S10; Republica Moldova – Zdob şi Zdub & Advahov; Portugalia – Maro; Islanda – Systur; Grecia – Amanda Giorgiadie Tenfjord; Norvegia – Subwoolfer; Armenia – Rosa Linn. Cinci țări, cu cele mai mari contribuții financiare la bugetul EBU, s-au calificat din oficiu: Franţa – Alvan & Ahez; Italia – Mahmood i Blanco; Germania – Malik Harris; Spania – Chanel; Marea Britanie – Sam Ryder. La momentul acordării voturilor de către juriile țărilor finaliste, se pare ca au fost depistate nereguli de către EBU, iar punctajele oferite nu au mai fost oficial anunțate, EBU stabilind punctaje din oficiu.

Organizatorul Eurovision 2022 a eliminat notele oferite de juriile din şase ţări. Alături de România, printre juriile descalificate se numără şi cele din Georgia, Azerbaidjan, Polonia, San Marino şi Muntenegru. Componența juriului României a fost următoarea: Sanda Ladoși, Luminița Anghel, Ovi Jacobsen, Liviu Elekeș și Mihai Pocorschi, TVR susținând că punctajele oferite de țara noastră au fost: Moldova – 12 puncte, Grecia – 10 puncte, Polonia – 8 puncte, Olanda – 7 puncte, Azerbaidjan – 6 puncte, Australia – 5 puncte, Italia – 4 puncte, Spania – 3 puncte, Finlanda – 2 puncte, Lituania – 1 punct. De asemenea reprezentantul nostru care ar fi trebuit să transmită în direct rezultatele, din cauza “unor defecțiuni tehnice” nu a putut face asta, rezultatele au fost comunicate de către organizatori, iar numărul maxim de puncte a fost acordat Ucrainei.

De fapt, spune TVR: „nu a existat nicio problemă tehnică! Eda Marcus era pregătită să intre în direct, iar legătura funcționa perfect. Singurul motiv pentru care ne-a fost interzisă anunțarea votului juriului din România, care acordase 12 puncte Moldovei, a fost acela că am refuzat să acceptăm punctajul impus de EBU”. Scandalul în urma voturilor însă a continuat câteva zile bune atât la TV cât și pe rețelele de socializare, în așteptarea unor explicații pertinente și obiective cu privire la situația din seara finalei, din partea organizatorilor și chiar a Televiziunii Române. În urma situației create și a prejudiciilor de imagine aduse televiziunii publice, reprezentanții TVR iau în considerare retragerea României de la edițiile viitoare și acționarea în instanță a organizatorilor. „Considerăm inacceptabil comportamentul EBU, care a aplicat un dublu standard în cazul unor grupuri de țări ale căror voturi s-au împărțit într-un mod care ridică suspiciuni”, spune TVR. „În timp ce unele țări au fost penalizate, notele juraților fiind înlocuite cu note acordate de EBU printr-un așa-numit algoritm netransparent, care ridică la rândul său suspiciuni – pentru altele nu a fost aplicată nicio sancțiune.

Mai grav, au beneficiat de puncte suplimentare, dirijate de EBU în numele țărilor penalizate”, arată sursa citată. “Impactul acestor suspiciuni asupra concursului și asupra reputației televiziunilor sancționate putea fi eliminat complet dacă EBU ar fi comunicat părților implicate îngrijorările sale de îndată ce au fost observate, adică, miercuri, 11 mai, după cea de-a doua semifinală pentru juriu”, spune TVR. În urma tuturor acestor “nereguli” și penalizări România a ocupat locul 18 în competiția din acest an, Ucraina fiind desemnată marea câștigătoare iar TOP 5 a arătat cam așa: Ucraina, Marea Britanie, Spania, Suedia, Serbia. Pe 12 mai 2022, la Palatul Dacia-România, din Centrul Vechi al Capitalei a început expoziția Art Safari, ediția a IX-a, aceasta se va încheia pe 7 august.

Palatul Dacia-România va găzdui 5 pavilioane expoziționale, unde vor fi expuse și nume mari ale artei mondiale precum Picasso și Dali. “Arta grafică a celor mai importanți artiști spanioli ai secolului XX– Picasso și Dali va fi prezentă la Art Safari, într-o expoziție surprinzătoare dedicată baletului <<Pălăria cu trei colțuri>> de Manuel de Falla. Picasso și Dali au fost aleși să creeze decorurile și costumele pentru celebrul balet, iar Picasso a realizat chiar și machiajul dansatorilor”, informează Ioana Ciocan, Director Art Safari București. ”În 2022, dedicăm Pavilionul Contemporan super-stelei artei contemporane din România – Irina Dragomir – care încă de la absolvirea Universității de Artă din București s-a remarcat printr-un <<figurative pop>>. În anii trecuți lucrările ei au fost preferatele publicului, primind mii de share-uri pe social media, iar acum Art Safari îi găzduiește prima expoziție personală”, completează Ioana Ciocan. Cea de-a IX-a ediție a Pavilionului de Artă marchează și cei 30 de ani de prietenie și parteneriat germano-român în Europa, alături de Institutul für Auslandsbeziehungen și de Ambasada Republicii Federale Germania la București și Art Safari, se va prezenta în cadrul Pavilionului Aniversar și expoziția “Barbara Klemm. Light and Dark. Photographs from Germany“.

Fotografiile Barbarei Klemm au devenit adevărate repere ale istoriei contemporane, modelând memoria culturală a multor generații. În cadrul Pavilionului Invitat, vom descoperi arta lui Reuven Rubin (1893–1974), unul dintre cei mai faimoși artiști israelieni moderniști, cu lucrări prezente în colecțiile marilor muzee ale lumii: MoMA (New York), Musée d’art Moderne (Paris), Jewish Museum (New York) sau Muzeul de Artă din Tel Aviv. Pavilionul Muzeal al acestei ediții Art Safari este realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului București și îi este dedicat lui Theodor Aman, marele maestru al picturii românești, întemeietor al Școlii de Belle-Arte de la noi. “Expoziția dorește să readucă în atenția publicului tânăr grandioasa personalitate a celui care a contribuit decisiv la modernizarea și occidentalizarea artei românești dar și a societății autohtone, în ansamblul ei”, explică Elena Olariu, curator al Pavilionului Muzeal. „Cea mai valoroasă lucrare a acestei ediții Art Safari este semnată de artistul Marcel Iancu, din colecția Muzeului Național de Artă al României, în valoare de peste 300.000 euro”, declară Ioana Ciocan, General Manager Art Safari. Așa că puteți să vedeți și cum arată milioanele transformate în picturi de către artiștii noștri români.

Pe 6 mai a.c., de la ora 16.50, unul dintre cei mai apreciaţi scriitori ai epocii moderne, Mircea Cărtărescu a dialogat cu jurnalista TVR, Mirela Nagâţ, în emisiunea „COOLtura”, despre întâlnirea recentă avută cu cititorii săi din America de Sud. „Cea mai mare parte din literatura de azi este exterioară. De obicei, scriitorii îşi aleg subiecte – subiecte la modă, subiecte interesante, despre principalele dispute ale momentului – şi scriu cărţi pe aceste teme – pe teme etice, pe teme sociale, pe teme de toate felurile. Eu nu neg acest gen de literatură, el este necesar, după părerea mea, şi scriitorii care scriu în acest trend sunt ok – cei care scriu bine.

Dar eu nu scriu aşa. Eu nu sunt genul acesta, mă consider mai curând un autor de nişă. Adică un autor care îşi exploatează, carte de carte, spaţiul interior. Ceea ce cuprinde pielea mea, ceea ce cuprinde craniul meu, ceea ce cuprinde mintea mea”, a dezvăluit Mircea Cărtărescu. În ceea ce privește succesul extraordinar pe care îl au cărţile sale în America de Sud, scriitorul îl pune pe seama înclinației sud-americanilor pentru “literatura vieţii interioare”. Poate cel mai premiat şi mai tradus scriitor român al epocii post-comuniste, Mircea Cărtărescu a vorbit despre întâlnirea cu cititorii săi columbieni şi despre relația privilegiată pe care o are cu publicul.

Anca-Bogdan Dănilă