ROMÂNIA LA ORIZONTUL ANULUI 2019

ROMÂNIA LA ORIZONTUL ANULUI 2019

Primul cod Penal al României în timpul Domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1 mai 1865) prevedea următoarele pedepse pentru corupți: „Corupții își pierdeau funcția și pensia, erau închiși, iar furtul mergea la spitale și case de binefacere”.
Sfârșitul unui an este pentru fiecare dintre noi nu numai un moment de bucurie și multă voie bună, ci și un prilej de bilanț și de reflecție asupra rezultatelor pe care le-am obținut în activitățile pe care le-am desfășurat. Cu alte cuvinte, să cântărim cu „balanța minții” ceea ce au însemnat lucrurile bune, pe care trebuie să le continuăm și să le dezvoltăm, și ceea ce au reprezentat lucrurile mai puțin bune, pe care trebuie să le corectăm pentru a nu mai repeta greșelile făcute. Fiecare zi
pe care o trăim este „împănată” de evenimente din cele mai diverse domenii, care intercondiționează și se influențează reciproc, lăsând în urma lor o istorie unică și ireversibilă. Într-o lume din ce în ce mai globalizată și mai digitalizată, trăirile zilnice ale fiecăruia dintre noi sunt condiționate de trăirile tuturor semenilor noștri de aici și de pretutindeni.
Viața noastră este frumoasă sau urâtă, luminoasă sau întunecată, bună sau rea, în funcție de cum se derulează momentele zilei și cum acestea se „combină” ca într-un straniu joc de puzzle, în evenimente dintre cele mai diverse mai mult sau mai puțin reprezentantive. Din multitudinea acestor evenimente, puține rămân în memoria noastră sau în cea colectivă, dar unul dintre ele va fi cel care va marca și defini cu siguranță eternitatea zilei, oferindu-i o anumită reprezentare și semnificație istorică (ex: 1 decembrie 1918, 23 august 1944, 25 decembrie 1989 ș.a.m.d.).

Incepând cu ziua care urmează, cea care a trecut este deja pe „masa de disecție” a istoricilor, care vor studia cu multă atenție „măruntaiele” acesteia, încercând să găsească ce a fost bolnav și sănătos în „trupul” unui timp desprins din eternitate. De aceea, pentru cei care se încumetă să realizeze bilanțul unui an care s-a scurs grăbit, la fel ca toți ceilalți dinaintea lui, nu este o misiune ușoară.
Ca analist comentator, am încercat să prezint cu obiectivitate cele mai importante evenimente ale defunctului an 2018, care, după părerea mea, le vor influența într-o oarecare măsură pe cele ale anului 2019. Un eveniment prezent poate fi efectul altui eveniment sau a altor evenimente care au trecut, iar viitorul evenimentelor este rezultatul celor anterioare producerii acestuia. Și tot așa!
In contextul celor anterior precizate voi menționa acele evenimente care după părerea mea au marcat și definit anul 2018. Unele dintre aceste evenimente vor influența într-o anumită măsură și anul 2019.
• 15 ianuarie: La finalul ședinței Comitetului Executiv Național al PSD, după retragerea sprijinului politic, prim- ministrul Mihai Tudose și-a anunțat demisia.
• 16 ianuarie: Prima vizită în România a unui prim- ministru al Japoniei. Premierul Shinzo Abe a vizitat Muzeul Satului (în lipsa unei întâlniri cu premierul demisionar al României) și a fost primit de președintele Klaus Iohannis.
• 17 ianuarie: Președintele Iohannis a desemnat-o pe Vasilica-Viorica Dăncilă, propusă de PSD, pentru funcția de prim-ministru.
• 20 ianuarie: Proteste de amploare în București și în marile orașe din țară împotriva modificărilor legilor justiției. În București, protestatarii s-au deplasat în marș de la Piața Universității către Palatul Parlamentului, unde zeci de mii de oameni și-au aprins luminile de la telefoane.
• 24 ianuarie: Celebrarea a 159 de ani de la Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Mica Unire de la 1859 a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român.
• 29 ianuarie: Viorica Dăncilă (PSD) este confirmată de Parlament și devine prima femeie care este numită prim-ministru al României. Ea este al treilea premier al țării noastre în mai puțin de 13 luni.
• 22 februarie: Ministrul justiției, Tudorel Toader, anunță că va declanșa procedura de revocare a Laurei Codruța Kövesi din funcția de procuror-șef al DNA. Anunțul a fost urmat rapid de proteste în câteva orașe mari din țară.
• 5 aprilie: Adunarea Generală a Academiei Române l-a ales pe Ioan-Aurel Pop drept noul președinte al forului, cu 86 de voturi. Contracandidatul său – Victor Voicu – a obținut 56 de voturi. Mandatul de președinte al Academiei Române are o durată de patru ani, iar un membru titular poate deține această funcție de două ori.
• 17 aprilie: Fostul președinte Ion Iliescu este oficial acuzat de crime împotriva umanității pentru rolul său în Revoluția din 1989, alături de fostul prim-ministru Petre Roman.
• 9 iunie: Simona Halep câștigă primul ei Grand Slam la Roland Garros, învingând-o în finală pe americana Sloane Stephens. Victoria vine după 40 de ani de când Virginia Ruzici a câștigat trofeul Roland Garros.
• 9 iunie: Miting organizat de coaliția majoritară PSD-ALDE în Piața Victoriei din București împotriva „abuzurilor din justiție”, peste 200.000 de oameni din toată țara fiind aduși cu autocare, microbuze, mașini personale și chiar garnituri de tren închiriate.
• 27 iunie: Cabinetul Viorica Dăncilă supraviețuiește unei moțiuni de cenzură depusă de PNL, USR și PMP, primind 166 de voturi „pentru” și 4 „împotrivă” (din numărul necesar de 233). În paralel cu evenimentele din Parlament, în stradă au protestat câteva mii de persoane, scandând împotriva Puterii.
• 9 iulieː Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kövesi din funcția de procuror șef al DNA. Decretul vine ca urmare a deciziei Curții Constituționale din 30 mai, prin care Curtea a stabilit că președintele a declanșat un conflict între puteri când a refuzat să o demită.
• 10 august: Intervenție în forță a jandarmilor la un miting antiguvernamental în Piața Victoriei din București, după ce unii protestatari au forțat gardurile și au aruncat cu pietre, sticle și alte obiecte către jandarmi. Aceștia au intervenit cu spray-uri, gaze lacrimogene și tunuri de apă. Mai multe persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Parchetul Militar s-a autosesizat și a deschis dosar penal privind intervenția jandarmilor la protestele din Piața Victoriei.
• 13 septembrie: În premieră în România, în perioada 13-15 septembrie se desfășoară la Hotelul Radisson Blu din București Congresul Societății Europene de Chirurgie Oculoplastică și Reparatorie (ESOPRS).
• 13 septembrie: Pesta porcină africană din România: au fost sacrificați un număr de 232.722 de porci iar numărul de focare a ajuns la 898 în 12 județe.
• 17 septembrie: La București se desfășoară al treilea Summit al Inițiativei celor Trei Mări, care implică 12 state membre ale UE din Europa Centrală și de Est.
• 6 octombrie: Timp de două zile, românii merg la urne să voteze într-un referendum constituțional pentru a redefini căsătoria ca fiind doar între „un bărbat și o femeie”. Prezența la vot în prima zi a fost de 5,72%.
• 7 octombrie: Prezența la referendumul de modificare a Constituției României a fost de 21,1%, sub pragul de 30% necesar pentru validare.
• 19 octombrie: România a preluat de la Bulgaria Președinția Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), mandatul urmând să debuteze formal la 1 noiembrie și să dureze până la 31 octombrie 2019.
• 28 octombrie: Cutremur cu magnitudinea 5,8 pe scara Richter în județul Buzău, zona seismică Vrancea, la ora 3:38, la o adâncime de 150 de kilometri. Nu s-au produs pagube.

În ceea ce privește anul ce va urma, 2019, îmi este greu să estimez o bunăstare a populației, în condițiile în care 37% dintre români trăiesc de pe o zi pe alta, iar trendul sărăciei este spre 80%, din care 40% sunt salariați din mediul privat. În plus, România nu are motive de bucurie, întrucât anul 2019 va fi un dezastru bugetar, cu toate consecințele lui pe plan intern și extern. Calculele Institutului Național de Statistică (INS) privind creșterea economică a României sunt în contradicție cu cele ale Băncii Naționale a României (BNR), dar și cu buzunarele românilor.
Fără a intra în detalii și fără a face o analiză care să ne prezinte „părțile tari” și „părțile slabe” ale creșterii economice publicate de INS (instituție care face parte dintr- un complex de instituții care colaborează direct cu Biroul European de Statistică, iar datele sunt prinse în cifrele globale), voi încerca să „proiectez” pe ecranul realității anului 2019 cele mai importante provocări care vor pune la încercare Guvernul României odată cu preluarea conducerii Consiliului Uniunii Europene:
– Modul în care Guvernul României se va lupta și se va manifesta pentru a demonstra celorlalți parteneri din UE că suntem egalul lor și că, la fel ca și ei, suntem la fel de liberi și demni. Sper că deciziile pe care le va lua Guvernul României, în calitatea sa de „dirijor” al „orchestrei” Consiliului Europei, vor fi dintre cele mai bune ca urmare a conștientizării rolului pe care îl are România în acest mandat;
– Guvernul României, în prima parte a anului 2019, va trebui să evite gâlceava și să „navigheze” (conduce) cu calm printre „sloiuri” (provocări) pentru a nu izbi „corabia” (imaginea României) de „aisbergul” fatal (eșecul mandatului);
– Prestația pe care trebuie s-o aibă Guvernul României la conducerea consiliului UE în plin proces al Brexitului; – Modul în care va gestiona Guvernul României și alte probleme ale tumultosului an 2019:
• Aprobarea bugetului UE;
• Problema migranților;
• Medierea între UE și SUA a unui subiect extrem de sensibil: înființarea unei armate a UE;
• Problemele energiei și gazelor naturale precum și altor resurse ale României care-i fac pe imperialiști – „asasinii economici” – să nu aibă liniște;
• Problema Europei cu două viteze, care va reproiecta noua configurație a UE și multe altele mai mult sau mai puțin nesemnificative în aparență, dar care pot fi „piatra din pantoful” Guvernului României.
Dincolo de aceste provocări mai sus menționate, intrăm în anul 2019 și cu povara Raportului MCV, care, pe lângă faptul că este un instrument juridic, acesta a devenit și unul politic, care ascunde multe interese ale unor țări partenere (Olanda, Austria, Franța, Germania).
Închei pe un ton optimist aceste previziuni sperând într-un miracol care să binecuvânteze România și pe români.

Conf.univ.dr. Gabriel I. NĂSTASE