ROMÂNIA 2019 – ANUL SPERANȚELOR

ROMÂNIA 2019 – ANUL SPERANȚELOR

Anul 2019 a debutat cu două mari provocări pentru țara noastră. Preluarea Președinției rotative pe o perioada de șase luni a Consiliului Uniunii Europene iar pe plan intern cu punerea în practică a Ordonanței 114 de la sfârșit de an 2018.
Dacă prima provocare, în ansamblul ei – deși tehnic bine pregătită – a fost impregnată cu maxime disconforturi de limbaj, atât la Bruxelles cât și la noi, fiind privite, aceste derapaje, cu zâmbete de îngăduință, cea de-a doua, OUG-ul cu pricina a stârnit o sumedenie de reacții, virulente, în principal de la cei afectați de modul intempestiv și imperativ de aplicare a acestui act normativ fără nici un fel de consultare prealabilă. S-au derulat într-o succesiune debordantă luările de poziție a celor afectați și nu numai.
Pentru început, un fost Prim Ministru propovăduitor al taxei pe stâlp, care a produs doar pagube economiei românești, a catalogat această ordonanță ca fiind antieconomică.
Investitorii străini și români au cerut Guvernului abrogarea ei, înainte ca ea să-și producă efectele negative, pe motiv că introduce un șos nejustificat în sectoare cheie ale economiei, riscând ca aceasta să intre intr-o criză profundă. Susțin că a schimbat în mod brutal sectoare care susțin economia noastră, telecomunicațiile, domeniul financiar-bancar, piața de capital; motivarea susținerii ei sugera că mediul privat este factorul negativ care împiedică colectarea de taxe și impozite la bugetul statului. O nouă față a fost cea de diabolizare a ROBOR-ului, spun ei, susținut de BNR și care îi afectează pe cei care au împrumuturi la bănci. BNR cum era și firesc a și postat pe motiv că inițiatprii acestui OUG manifestă grave confuzii înțelegrea pieței monetare. În present dobânzile își reiau cresterea iar ROBOR a ajuns la 3,09%. Camera de Comerț Americană (Am Cham) afirmă că românii care aleg să rămână încă în țară decontează plata pentru “Ordonanţa lăcomiei” (OUG 114/2018).
Afirmă că aceste măsuri din Ordonanță sun contraproductive, fără analize de impact și fără respectarea minimalelor norme de transparență, un prim efect al ordonanței este scăderea interesului investitorilor. Iar asmuțirea unor instituții ale statului spre zona privată va atrage un preț mult prea mare pentru România în planul imaginii ca țară și credibilitate în rândul investitorilor care au fost construite în timp. Ca efect imediat unele companii renunță la planurile de investiții și extindere în favoarea altor piețe din afara țării noastre.
Apar, în fluxul de știri informații care curg în cascadă:
– Colegiul Medicilor atrage atenţia asupra „situaţiei dezastruoase” a finanțării medicinei de familie
– Profesorii de economie din București, Cluj-Napoca și Iași cer retragerea ordonanței
– Sindicatele din bănci avertizează că 25% din angajații sistemului dupa „taxa pe active” vor fi disponibilizați
– Orange, Vodafone și Telekom cer Guvernului anularea prevederilor din OUG 114/2018 privind comunicațiile atenționând că vor reduce investițiile cu 100 milioane euro, iar industria de profil riscă să fie dezechilibrată. Taxa anuală de 3% din cifra de afaceri, pe care Guvernul încearcă să o colecteze – de la operatori, reprezintă de fapt investițiile în acest domeniu care în această situație vor tinde către zero.
Lista implicațiilor negative ale aplicării ordonanței în cauză este din păcate foarte lungă.
O altă problemă care frământă în prezent mediul economic și nu numai, că deja ne apropiem de mijlocul lunii februarie și nu avem un buget realist pentru 2019.
Pe fondul unor discuții preliminare apar din nou contradicții și anume:
– Proiectul de buget a fost elaborat în secret fără a fi discutat cu cei care trebuie să îl dezvolte în teritoriu.
– Primarii din Asociația „Moldova se dezvoltă” fac apel la ceilalți primari, președinți de Consilii Județene și la parlamentari să pună presiune pe Guvern în privința bugetului, pentru că este construit pe date inexacte
– Discuțiile din cadrul coaliției PSD-ALDE, nu au ajuns la o înțelegere pe bugetele locale și nici cu aliatul lor din umbră UDMR.
– Gabriela Firea – primarul general al capitalei, susține că Liviu Dragnea, prin bugetul acordat capitalei (tăiat cu 25%) vrea să o decredibilizeze, finanțând colateral sectoarele.
– Hotelierii critică proiectul de buget pe 2019, sumele alocate nepermițând o promovare decentă a țării.
Avalanșa de știri negative de pe media alături de apostrofările transmise de conducătorii nostri spre Bruxelles pe domeniile importante – justiție, economie, dialog social – nu fac bine României în nici un fel.
Deocamdată, semne bune anul nu are!
Informațiile au fost preluate din știrile media

FILS