ROMÂNIA ÎN JUDECATA EUROPEANĂ

ROMÂNIA ÎN JUDECATA EUROPEANĂ

România fascinează prin istoria țării, care a cunoscut o serie de lupte pentru independență, pentru onoare, și pentru speranța de a avea un viitor echilibrat în Europa. Cu multe secole de istorie, acest teritoriu, martorul unor bătălii fabuloase și a unor cuceriri succesive, a reușit să creeze o identitate și o cultură bogată și creativă. România este o țară bogată în folclor și tradiții, prietenie și ospitalitate, mit, mister și legendă, dar prea puțin exploatată. Păstrează numeroase sate medievale, mănăstiri și castele, dar și numeroase situri naturale valoroase.
Magia pe care țara noastră o ascunde nu este cunoscută încă de toată lumea.
Dacă ne gândim la frumusețile țării, afișăm un zâmbet în colțul gurii, dar dacă lecturăm o statistică europeană la adresa României, rămânem cu un zâmbet trist, deoarece sunt aduse în discuție aspecte esențiale ale vieții noastre publice, care ar trebui să ne preocupe. Suntem cap de afiș când vine vorba despre statul cu cele mai multe biserici pe cap de locuitor. Se construiesc lăcașe de cult la orice pas, iar potrivit unei statistici publicate de Secretariatul de Stat pentru Culte (SSC), în 2015 erau 27.384 locașuri de cult, dintre care 16.403 biserici ortodoxe.
Infrastructura lasă de dorit. În 2015, Comisia Europeană a publicat a doua ediție a „Tabloului de bord al UE în domeniul transporturilor”, care reunește date provenite din diverse surse publice (Eurostat, Agenția Europeană de Mediu și Forumul Economic Mondial) și arată cât de dinamic este sectorul european al transporturilor. Calitatea infrastructurii de transport este foarte slabă în România (ocupă ultimul loc în UE în ceea ce privește calitatea drumurilor, locul 26 din 28 în ceea ce privește calitatea infrastructurii de transport aerian și locul 22 din 23 în ceea ce privește calitatea infrastructurii portuare). Și anul acesta, potrivit unui studiu publicat de Comisia Europeană, România ocupă ultimul loc în UE în ceea ce privește cele mai sigure drumuri. În 2017, România avea numai 763 km de autostrăzi, reprezentând 4,3% din totalul drumurilor naţionale, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
Pentru români, cei 11 ani petrecuți în UE pot fi vizibili, în special de tinerii care au posibilitatea de a studia, de a acumula experiență profesională în țările europene și de către comunitățile rurale care și-au îmbunătățit drumurile datorită fondurilor europene.
România se află pe locul I în Europa la școlari analfabeți (30%), iar 42% dintre români cred ca Soarele se învârteşte în jurul Pământului. Deși este țara cu cei mai mulți absolvenți de universitate din lume, diplomele nu sunt luate în considerare în momentul angajării, nicăieri în Europa.
Statistici îngrijorătoare confirmă faptul că țara noastră se confruntă cu o rată îngrijorătoare a abandonului școlar, 13,9%. Sute de mii de copii abandonează școala, iar printre cauzele care îi deatermină se numără: sărăcia, boala, căsătorii timpurii, sarcini nedorite. „Mai mult de jumătate dintre copiii din întreaga lume își încep viața cu un handicap, pentru că sunt fete, pentru că sunt săraci sau pentru că sunt nevoiți să crească într-o zonă de război. Căsătoria timpurie, exploatarea prin muncă și malnutriția sunt fenomene care privează un copil de copilărie“, conform declarației CEO al Save the Children International, Helle Thorning-Schmidt.
Potrivit statisticilor, România este țara cu cel mai mic șomaj oficial din ultimii 25 ani. Jumătate din populație nu are acces la canalizare (potrivit unui buletin ISN din iulie 2014, în 2013, doar 46, 8% dintre locuitori aveau locuințele conectate la sistemele de canalizare).
Deși legea românească interzice orice formă de trafic de persoane, poziția geografică strategică a țării o transformă într-o țară de tranzit și de destinație pentru traficul de persoane. Exploatarea sexuală a femeilor este cea mai frecventă cauză. Conform unui raport al Eurostat din 2013, 61% dintre victimele traficului de ființe umane identificate în UE provin din statele membre. În cazurile investigate între 2009 și 2013 de către Europol, principalele țări din care provin victimele sunt: România (40%), Ungaria (18%) și Bulgaria (11%). În 2010, un studiu realizat de Tempep, o rețea finanțată de Uniunea Europeană, arăta că una din opt prostituate străine era româncă.
Potrivit statisticilor Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane, principalul mijloc de recrutare a victimelor folosit de traficanţi este ofertarea cu locuri de muncă, metodă utilizată în 56% dintre cazurile victimelor identificate în 2015.
Conform datelor din 2015, în România, 6 din 10 victime au fost femei, rată mai mică faţă de 2014, când 7 din 10 românce au devenit victime ale traficanţilor. Problema traficului de ființe umane este, de asemenea, o criză europeană. Securitatea întregii Europe depinde de soluții inovatoare pentru a nu continua să avem aceleași rezultate teribile. La cât de bisericoși suntem, avem un procent foarte ridicat de criminalitate și corupție. Românii se plâng, în mod constant, de corupția și incompetența politicienilor.
De la intrarea României în UE, țara noastră a primit numeroase reproșuri cu privire la eforturile limitate de a combate corupția. Încă din 2007 executivul european sublinia că România trebuie săși intensifice, în mod deosebit, eforturile de combatere a corupției în Parlament și în instanțe. UE era preocupată, în special, de tendința magistraților români de a întârzia sau amâna procedurile care îi vizau pe polticieni, iar premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, promitea că avertismentele europene vor încuraja guvernul să facă lucrurile cum trebuie.
În 2010 reproșurile Uniunii Europene erau aceleași. Acestea se reflectă într-un raport al Comisiei Europene privind combaterea corupției în România și Bulgaria. Bruxelles-ul considera că legea românească care reformează legea anticorupție este contrară angajamentelor asumate de București. Atunci, seful statului, care era Traian Băsescu, lua apărarea României spunând că justiția română a făcut multe progrese, în ciuda întârzierilor în anumite domenii. Europa reproșa României lipsa de impuls politic pentru reformă.
La începutul acestui an, presedintele și prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker și Frans Timmermans, au dat publicității o declarație în care își exprimau îngrijorarea față de situația justiției din România, ca urmare a modificărilor la legile justiției făcute de coaliția PSD-ALDE: „Urmărim cu îngrijorare evoluțiile recente din România. Independența sistemului judiciar românesc și capacitatea sa de a combate în mod eficace corupția constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene”. Spaniolii consideră că progresul economiei românești este
încetinit din cauza corupției, motiv pentru care milioanele de români care au părăsit țara, după căderea comunismului, nu au așteptări să se întoarcă în țară. Lupta împotriva corupției a condus la arestarea a numeroși foști miniștri, judecători, directori etc și a provocat, în noiembrie 2015, demisia premierului Victor Ponta. Prin urmare, Consiliul Europei a lăudat progresele semnificative ale României pentru combaterea corupției. Cu toate acestea, niciodată nu au existat relații mai tensionate între Guvernul României și Comisia Europeană.
Cotidianul francez Le monde spune că, după aproximativ 30 de ani, corupția rămâne înrădăcinată în România, iar celelalte țări sunt conștiente de situația gravă existentă în țara noastră, având în vedere protestele de amploare care au avut loc împotriva abuzurilor guvernului. Le monde susține că tensiunea a atins punctul culminant pe 10 august, cu intervenția în forță a jandarmeriei împotriva protestatarilor veniți în București, cei mai mulți dintre ei fiind romani care locuiesc în străinătate, pentru a protesta față de comportamentul PSD aflat la putere, pentru a pune capăt corupției cerând demisia și alegeri anticipate. Le monde afirmă că guvernul actual va folosi orice mijloc, inclusiv forța față de cetățenii săi, pentru a păstra puterea.
Când vine vorba despre economia României se spune că este cu cea mai rapidă creștere din Europa, dar beneficiază și cetățenii de această creștere? PIB-ul României a crescut cu 8,8% în 2017, devenind astfel țara cu cea mai mai rapidă creștere a producției din Uniunea Europeană. Cu toate că PIB-ul a crescut și a determinat, printre altele, creșterea salariilor publice și reduceri fiscale, bogăția țara noastră este văzută ca fiind aproape aceeași cu cea din urmă cu cinci ani. Deși țara noastră a obținut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, în al treilea trimestru din 2017 lucrurile sunt departe de a fi roz.
Cu toate că salariul minim s-a dublat, acesta rămâne cu mult în urma mediei europene, tinerii preferă să emigreze, în principal din această cauză, dar și din cauza corupției și din lipsa încrederii în sistemul public.
România rămâne țara cu cele mai mari nevoi sociale din întreaga Uniune Europeană. Deși Bulgaria este țara cea mai săracă din UE în ceea ce privește produsul intern brut pe cap de locuitor, România a înregistrat rezultate mai slabe din punctul de vedere al deficiențelor populației.
România are un potential fantastic pentru a se dezvolta doar dacă lecțiile din trecut au fost învățate și vor fi aplicate în viitor.

ANDREEA-MONICA STATE-ȘTIRBU
Cercetător în sociologie