România văzută din tren (II)

România văzută din tren (II)
Zona turistică a Maramureșului

Pentru jurnalul de călătorie al acestui număr al revistei „Independența Română – Independența prin cultură” am ales să scriem o pagină a zonei turistice a Maramureșului, unde, în ultimii ani, turismul s-a dezvoltat și oferă obiective turistice culturale, ecoturistice și de aventură. Chiar dacă se afla în zona de nord a țării, alegem să parcurgem traseul cu trenul pe una dintre dintre cele mai lungi rute: București – Vișeul de Jos. Călătoria are aproximativ 600 km, străbate România de la Sud la Nord și ne poartă până la o altitudine de peste 1000 m, în pasul Predeal.
Drumul nostru pornește din București, trece de Ploiești și continuă ușor la deal prin zona subcarpatică, prin localitățile Câmpina și Comarnic; de aici peisajul se schimbă și încet-încet ne apropiem de Sinaia, de unde avem priveliște către Cota 1400 și 2000. Cu ochii pe abruptul Bucegiului, nu ne dăm seama cum trecem de Bușteni, Azuga și ajungem în Preadeal, orașul aflat la cea mai mare altitudine din România.
De aici, calea ferată coboară 400 m, până în Brasov, apoi se îndreaptă spre Sfântul Gheorge, iar pe partea dreaptă ni se reliefează vârfurile munților Harghitei și Bodoc. Urmează să trecem prin zona depresionară a Ciucului, cu Băile Tușnad și Miercurea Ciuc, și să trecem zona depresionară Giurgeu, prin Toplița. Încet, străbatem și județul Bistrita-Năsăud și ne apropiem de punctul final al călătoriei ce ne-a adus până în inima Maramureșului, în Vișeul de Jos.
În zona Maramureșului ne-am propus următoarele obiective: să mergem cu mocănița, să facem puțină mișcare pe pârtiile de schi și să vizităm biserica și mănăstirea Bârsana.
La doar 6 km de Vișeul de Jos, se află localitatea Vișeul de Sus, locul de start al unei călătorii inedite din zona Munților Maramureșului. Pe Valea Vaserului se afla una dintre ultimele mocănițe construite în România, o linie ce a fost inaugurată în 1933, are aproximativ 56 km și străbate numeroase creste muntoase, dintre care punctul maxim de altitudine este la 1.100 metri. Scopul mocănițelor era să transporte lemnul din inima munților până în zonele de prelucrare, acestea au un ecartament mai îngust (760 mm), pentru a strabate mai ușor munții.
Din anul 2000, calea ferată forestieră este sprijinită prin asociația elvețiană „Hilfefür die Wassertalbahn” și s-a implicat în reabilitarea locomotivelor, s-au achiziționat vagoane de călători și s-au restaurat gările, împreună cu clădirile anexe. Astfel, în scurtă perioadă, calea feroviară forestieră a devenit una dintre cele mai atrăgătoare obiective turistice din zona Maramureșului.

Călătoria cu mocănița durează aproximativ 5-6 ore, dus-întors, pe traseul Vișeul de Sus – Paltin -Vișeul de Sus. Calea ferată trece prin valea salbatică și împădurită a Vaserului, chiar de-a lungul râului. Cu ajutorul tunelurilor și podurilor străbate o zonă montană greu accesibilă, fără drumuri sau așezări omenești, am putea spune că este o zonă ce aparține animalelor sălbatice. De-a lungul călătoriei, mocănița face câteva opriri, pentru a alimenta cu apă locomotiva. În unele stații se organizează mici tururi de vizitare a gărilor sau ale clădirilor istorice folosite pe post de spital militar sau depozit pentru muniție. Costul călătoriei cu mocănița este cuprins între 70-110 lei, prețul diferă în funcție de perioada aleasă, cu ocazia sărbătorilor se oferă anumite pachete ce sunt incluse în preț.
Pentru următorul obiectiv, ne vom îndrepta către satul Bârsana, unde se află ansamblul mănăstiresc tradițional maramureșean, cu una dintre cele mai înalte biserici în lemn din România. Ansamblul mănăstirii Bârsana este format din: Biserica nouă („Soborul Sfinților 12 Apostoli”), Altarul de vară, Aghiasmatarul, Stăreția, Casa maicilor, Casa duhovnicului, Turnul clopotniță și Muzeul.
Nu uitați să vizitați și biserica veche, aflată lângă sat, aceasta este chintesența așezământului mănăstiresc. Pentru a feri biserica de profanare și distrugere, sătenii au mutat-o în 1806 mai aproape de localitate. Biserica veche din Bârsana este inclusă pe lista clădirilor de patrimoniu UNESCO. Această biserică este un valoros monument istoric și se așteaptă ca ea să fie readusă pe locul de odinioară, în complexul actual al Mănăstirii Bârsana.
Fiind iarnă, alegem să dăm o tură și prin stațiunea Borșa, situată la o altitudine de 850 metri, oferă două pârtii pentru practicarea sporturilor de iarnă. Pârtia Știol se află chiar în centrul stațiunii și are o lungime de 2 km lungime, o diferență de nivel de aproximativ 500 metri, este dotată cu telescaun și are în partea superioară și o instalație de teleschi, destinală celor de nivel mediu. Începătorii pot alege pârtia Brădeț, cu o lungime de 300 m și o mică diferență de nivel.
Pentru cei pasionați de drumeții, propun un scurt traseu de o oră și jumătate până la Cascada Cailor. Aceasta se află la altitudinea de 1300 m și este formată din apa adunată de pe Muntele Cailor într-o depresiune circulară glaciară. Denumirea cascadei provine de la o legendă care spune că o herghelie de cai încolțită de urși s-a aruncat în prăpastie. Bogăția pășunilor atrăgeau oile și caii, iar după această întâmplare păstorii ar fi vărsat lacrimile care au dat naștere Cascadei Cailor. Până și muntele și-a primit acest nume, ca și pârâul ce coboară la vale. Cei care nu au timp de o drumeție pot opta să ajungă la cascadă și cu ajutorul telescaunului. Pentru cazare vă recomand să alegeți una dintre pensiunile agroturistice din zonă, astfel poți afla poveștile localnicilor și tradițiile maramureșene.

Nu putem pleca din Maramureș fără să facem o vizită în Sighetul Marmației, oraș ce se află la confluența râurilor Isa și Tisa. Acesta are o formă triunghiulară iar în partea de nord, pe celalalt mal al Tisei, se învecinează cu Ucraina. Cel mai important obiectiv turistic din oraș este Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, unde fosta clădire a închisorii, preluată în 1993 de către Asociația Academia Civică, a fost transformată în muzeu. Pe perioada comunistă, în penitenciarul din Sighet au fost închise elitele culturale ale României.
Pe lista obiectivelor de vizitat se mai află și Muzeul Satului Maramureșean, un muzeu în aer liber în care este reprezentat un sat din zona etnografică a acestei regiuni. Dacă ajungeți în Sighet în perioada dintre sărbătorile de iarnă, mai exact pe 27 decembrie, puteți lua parte la Festivalul de Datini și Obiceiuri. Pe strada principală a orașului are loc defilarea grupurilor și ale ansamblurilor folcrorice din zona Maramureșului.

Claudiu Sfetcu
Ghid montan