SACUL CU GLUME… (VIII)

Aflat în holul unui hotel, unui cetăţean în vârstă bine îmbrăcat, i se adresează o domnişoară de la recepţie:
– Iertaţi-mă, cred că vă caută cineva la telefon…
– Cum „crezi”, domnişoară, mă caută sau nu mă caută?
– Să vedeţi, domnule, când am ridicat telefonul, o voce de femeie mi-a spus: „Tu eşti tâmpiţelul meu, pleşuv şi idiot?”.

***

Balada soţului prins în flagrant

Draga mea nu fi nervoasă,
S-a întâmplat netam-nesam
Cu maşina înspre casă
Prin furtună conduceam.
Când deodat’ pe drum apare
Drept în faţa ochilor
O…. ceva, o…. arătare,
Şi-am frânat să n-o omor.
Era palidă şi trasă,
Udă, plină de noroi
Şi i-am zis:
„Hai, te iau acasă
Să mănânci ceva la noi”.
S-a spălat, i-am dat mâncare
Şi-o cămaşă, dar nu-i bai
Era dintre cele
Pe care tu nu le mai foloseai.
I-am dat fusta de mătasă
Şi un pulover galben pai.
Fiindcă te făceau cam grasă,
Tu nu le mai foloseai.
Rupţi, pantofii din picioare
I-am schimbat, o bucurai!
Cu acel model pe care
Tu nu îl mai foloseai.
Când să plece de la mine
M-a-ntrebat pe-un ton şoptit:
„Nu mai ai ceva, creştine,
Şi-altceva nefolosit….?