SACUL CU GLUME… (XXXI)

SACUL CU GLUME… (XXXI)

-Cum te numești, domnule?
-Petru Popescu, poreclit Parpanghel…
-Și ce lucrezi?
-Prepar pește prăjit pentru pescari.
-Bine, și ce anume faci?
-Pun peștele pe plăci, pisez piper, presar piper peste pești, potrivesc plăcile pe plită; pentru peștele prăjit pregătesc piure; pun peștele pe platouri; pentru placul pescarilor pun pahare pentru palincă.
-Dar de ce vorbești numai cu “P”?
-Poftim?
-De ce vorbești numai cu “P”?
-Pot pronunța pe P perfect perceptibil.
-Ei, asta e acum! Pun rămășag că la întrebările mele vei greși.
-Primesc provocarea.
-Pe cât?
-Pun pariu pe patru poli!
-S-a făcut; spune-mi ce-ți place să mănânci?
-Pastramă, papricaș, pârjoale, pui pané, porumbei, piftie piperată, pește plachie, prefer păstrăvi, potârnichi, papanaș, paparai.
-Și ce îți place să bei?
-Palincă, pinot, pelin, porto.
-Și la desert?
-Plăcinte, prăjituri, pișcoturi, pepene, prune, pere, portocale, piersici, papanași.
-Dar înghețată obișnuiești?
-Puțin; profiterol, parfait.
-Spune-mi cum îți petreci timpul liber?
-Primăvara prefer plimbări prin parcuri, pe poteci, prin pădure, prin poiană.
-Dar vara?
-Plajă, pescuiesc.
-Și iarna?
-Prefer patinajul.
-Te pomenești că poți să-mi spui și o poezie numai cu literă „P”?
-Pot.
-Asta nu o mai cred. Spune-o!
Poezia poetului Petru Popescu, poreclit Parpanghel:
„Prin păduri, peste poiene,
Prin pustiuri, peste pietre
Păsări, pâlcuri pribegesc
Părăsindu-și puii proprii
Pe pământul părintesc
Prima pasăre, pilotul,
Plescăind puternic pliscul,
Plutea privind pământul
Pajiștea, pădurea, piscul”.
-Bine, bine! Dar nevestei, când ai plecat de acasă, ce i-ai spus?
-Paraschivo, plec pripit; pentru prânz presară puțin pătrunjel proaspăt peste peștele prăjit; pa păpușă!
-Văd că am pierdut.
-Pardon, pentru pariul pierdut plătești patru poli!!!
-Plătesc.
-Pune paralele pe portofel.
-Încă o întrebare.
-Poftim!
-Ce adresă ai matale?
-Prelungirea Popa Petrescu, 4, parter, plecând prin Pangrati, peste pod.

***

Pe mobil – SMS-uri:
El: unde eşti, scumpo?
Ea: ies acu’ de la coafor, m-am
făcut blondă! Tu unde eşti?
El: ies acu’ de la bar, m-am făcut praf!

***

Ginerele îi zice soacrei:
– Mamă, lăsaţi-mă să vă ajut, voi împacheta eu paraşuta dumneavoastră!

***

Un tip întreabă preotul:
-Părinte, cum să-ţi iubeşti aproapele dacă ea se opune?

***

Soția a venit acasă beată.
Pentru a nu se da de gol în fața soțului, repede deschide laptopul și stă cu un zâmbet inteligent pe față.
Soțul: – Dragă, închide te rog servieta și treci la culcare.

***

Într-un compartiment de tren urcă o piţipoancă blondă voluptoasă, fustă scurtă, decolteu…
În partea opusă doi ciobani îmbrăcaţi tradiţional.
Pleacă trenul, ciobanii studiau cu atenţie colega de drum.
La un moment dat un puric ce şedea pe un cioban sare pe piciorul gagicii.
Asta pune mâna să-l prindă.
Puricele sare pe genunchi, asta dă să-l prindă, puricele sare pe gleznă.
Gagica se concentrează şi, pac, se apleacă brusc să-l prindă, dar scapă un vânt.
Un cioban dă din cap mulțumit:
-Așe domniță… dacă nu-l poți prinde pușcă-l, mama lui de țopangiu!

***

Familia merge la un parc de distracţii şi câştigă un ursuleţ.
Tatăl îi adună pe copii şi îi întreabă:
– Ia să vedem, cine e cel mai ascultător, cine nu face mofturi niciodată, cine nu iese din cuvântul mamei?
La care copiii: – Bine, tată, ia tu ursuleţul!

***

Două doamne mai în vârstă:
-În ziua de azi tinerii sunt mult mai destrăbălaţi!
-Da, dragă, ai dreptate… Acum ar fi trebuit să fim tinere!

***

În Sicilia nu există „Martorii lui Iehova”. Sicilienilor în genere nu le plac martorii!

***

Plouă torenţial. Un beţiv se împiedică şi cade într-o băltoacă. Cineva vrea să-l ridice, dar el protestează:
− Lăsaţi-mă! Eu ştiu să înot! Salvaţi mai întâi femeile şi copiii!