SALBA DE GUNOAIE DIN JURUL BUCUREȘTIULUI

Bucureștiul produce un milion de tone de gunoaie, anual. Gropile de depozitare sunt tot mai pline, legile europene, drastice cu poluatorii. Capitala României riscă penalități comunitare dure, din cauză că nu reciclează suficiente deșeuri. Autoritățile municipale încearcă să scape de gunoaie prin soluții alternative.

Cele trei gropi de gunoi ale Bucureștiului, de la Vidra, Glina și Chiajna-Rudeni funcționează, fără autorizații de integrate de mediu, a au dispus suspendarea activității celor trei gropi de gunoi, însă operatorii acestora au contestat în justiție măsura dispusă de către comisari și, prin urmare, aceste depozite de deșeuri își pot desfășura activitatea, până la soluționarea definitivă a cauzei. Zona de la granița comunei Chiajna, Chitila și București a fost blestemată de zeci de ani să fi fost „aleasa” autorităților pentru a deveni hyper-coşul de gunoi colector a resturilor casnice provenite de la o treime din populația de 1,9 milioane de locuitori. În total, Bucureştiul are trei astfel de coşuri de gunoi enorme. Pe lângă muntele de deșeuri de la Rudeni (şi înaintea lui groapa de gunoi de la Giuleşti Sârbi), mai sunt celebrul pisc de la Glina şi versantul de la Vidra. E o realitate. Producem gunoi şi trebuie să-l stocăm undeva. Ca şi cum groapa de gunoi n-ar fi de ajuns, fix lângă ea operează compania Stericycle un incinerator de deşeuri medicale provenite de la spitalele din Bucureşti, dar şi mai multe companii de sortare a deşeurilor pentru reciclare.

CE SOLUȚII SUNT

Soluția adoptată de toate țările civilizate este colectarea selectivă și reciclarea gunoiului, România având ca țintă 50% până în 2020 și 100% până în 2050, deci nu ar mai fi nevoie de depozite de deșeuri. În realitate însă noi abia reciclăm 5%, având deschisă procedura de infringement la Curtea Europeană și riscăm să plătim sancțiuni de 2.000 de euro pe zi.

Mai mult, autoritățile nu au făcut mare lucru pentru a facilita colectarea selectivă, în București neexistând o infrastructură adecvată.

În luna august, primarul general Gabriela Firea declara că vor fi instalate, pentru început, un număr de 50 de puncte de colectare a deșeurilor, parte din ele complet automatizate, iar celelalte deservite de operatori, care vor prelua de la cetățeni deșeurile deja sortate, oferind in schimbul acestora stimulente în numerar sau vouchere de reduceri la marii retailer.

În plus, Guvernul a amânat, prin OUG 48/2017, implementarea cu doi ani a taxei la groapă, o măsura esențială pentru prevenție în managementul de deșeuri, încurajând astfel depozitarea la groapă în detrimentul colectării selective și reciclării. Gândită să înceapă în acest an, taxa era 80 de lei/tonă și urma să crească la 120 de lei/tonă anul viitor.

În aceste condiții este greu de crezut că nu vom mai avea nevoie de depozite de deșeuri. Reprezentanții ARPMB București spun că nu există nicio inițiativă în acest sens. Singura propunere vine de la Primăria Capitalei: un incinerator de deșeuri.

„Unul din obiectivele Municipiului București este să dea valoare deșeurilor identificând toate posibilitățile de reutilizare a acestora. Un prim pas important îl reprezintă demararea proiectului care va fi finanțat din fonduri europene „Instalație de tratare și valorificare energetică a deșeurilor munici pale din Municipiul București”. Această instalație va avea o capacitate de 300.000- 350.000 t/an deșeuri, perioada de funcționare de 8000 ore/an și va produce aproximativ 124.400 MWh/ an energie electrică si 335.000 MWh/an de energie termică, obținându-se astfel energie termică și electrică din surse regenerabile așa cum solicită Directivele Uniunii Europene, contribuind la atingerea țintelor de reducere a deșeurilor. Costul acestui proiect este evaluat la 250 milioane euro, declara Primarul General, Gabriela Firea, în aprilie 2017. Valoarea alocată Municipiului București, pentru incinerator, conform rezervării în POIM, este de 180.000.000 Euro.

Din aprilie și până în prezent, Primăria Capitalei a derulat procedura de licitație deschisă și s-a încheiat contractul de Asistență tehnică pentru pregătirea proiectului ‚’Instalație de tratare termică și valorificare energetică a deșeurilor municipale din Municipiul București’’ cu Asocierea S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE SRL-RAMBOLL DANMARK A/S., contract ce are ca obiective, potrivit sursei citate:
– Realizarea unui Master plan pentru un sistem integrat de management al deșeurilor la nivelul Municipiului București, care să propună un plan de investiții pe termen lung (pentru o perioadă de 30 de ani) și o prioritizare a investițiilor cu un calendar de implementare clar, pornind de la infrastructura existentă pentru managementul deșeurilor si ținând cont de orice altă infrastructură de management al deșeurilor deja identificată/aprobată.
– Actualizarea studiilor tehnice disponibile și stabilirea opțiunii optime pentru dezvoltarea proiectului de investiții (în baza Analizei Instituționale), propunând o soluție realistă pentru strategia de implementare a Proiectului.
– Realizarea cererii de finanțare a proiectului în cadrul POIM 2014-2020 și a tuturor modificărilor care se impun până la semnarea contractului de finanțare, atât în limba română, cât și în limba engleză.
– Asigurarea asistenței tehnice în vederea elaborării documentației tehnico – economice, faza de proiectare SF și pregătirea tuturor documentațiilor tehnico – economice la nivelul la care Beneficiarul să poată depune o cerere de finanțare pentru realizarea proiectului de investiție in perioada de programare financiara 2014-2020.
– Obținerea acordului autorității locale competente în privința condițiilor concrete de dezvoltare a proiectului.

În același timp s-a derulat procedura de licitație pentru managementul proiectului. Procedura s-a încheiat prin atribuire, în prezent aflându-se în etapa de contestații la Curtea de Apel București.

„În prezent, consultantul asocierii, S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE SRL-RAMBOLL DANMARK A/S a predat Master Planul. Acesta a fost analizat de Direcția Utilități Publice și transmis pentru verificare (tradus în limba engleză) către Jaspers (consultantul pentru România al Comisiei Europene). Primul set de comentarii a fost transmis de către Jaspers, în prezent desfășurându-se activitățile de armonizare a acestor comentarii în textul Master Planului. După finalizarea acestei activități, Master Planul va fi retransmis către Jaspers pentru o nouă verificare. Forma finală a draftului de Master Plan va fi supusă spre aprobare Consiliului General al Municipiului București”, se arată în răspunsul trimis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Totuși, deocamdată nu s-a stabilit terenul pe care se va face incineratorul, locația și costurile urmând să fie date după realizarea studiului de fezabilitate. Construcția incineratorului va începe dacă se vor obține aprobările necesare, iar lucrările se estimează că vor dura 3 ani.

Întrebați despre alte investiții în acest domeniu, reprezentanții Primăriei Capitalei spun că nu sunt.

„Orice investiție în domeniul gestiunii deșeurilor este prevăzută în Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD). Actualul draft al PNGD, care a fost supus dezbaterii publice, nu prevede alte investiții pentru eliminarea finală a deșeurilor prin depozitare la depozite ecologice”, se arată în răspunsul trimis de municipalitate.

INFRINGEMENT PENTRU GROPILE DE GUNOI NECONFORME – DOCUMENTE

Comisia Europeană a trimis, în februarie 2017, România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru că țara nu a închis și ecologizat 68 de depozite neconforme de deșeuri ce constituie un risc grav pentru sănătatea umană și pentru mediu. După demararea procedurii, Garda de Mediu a efectuat controale la cele 68 de depozite de deșeuri, iar în septembrie situația stătea în felul următor:
– 10 depozite municipale și 2 depozite industriale au fost închise/ecologizate
– 6 depozite municipale și 7 industriale au înregistrat progrese în ceea ce privește procesul de închidere, aflându-se în diferite stadii.

„Precizăm că depozitele de deșeuri municipale din județul Vaslui, comuna Negrești și orașul Bârlad,
sunt închise și ecologizate. În următoarea perioadă, vor fi efectuate recepția și inspecția finală cu privire la închiderea acestora, iar Comisia Europeană va fi notificată. În ceea ce privește depozitele care nu au demarat procedura de închidere, sunt analizate în prezent soluțiile pentru închiderea și ecologizarea acestora. GNM continuă seria controalelor săptămânale la toate depozitele de deșeuri neconforme din țară aflate pe lista de infringement, închiderea acestora rămânând o prioritate în activitatea Gărzii Naționale de Mediu”, se arăta într-un comunicat de presă emis de Garda de Mediu în septembrie 2017.

Deșeurile înseamnă bani, pe care românii îi aruncă, fără să stea pe gânduri, la ghenă. Legislația europeană și legile pieței libere au început să zguduie însă temeliile unui sistem de gestionare păgubos, schițând un viitor pentru reciclare și la noi în țară.

Conform acestui proiect de Ordin, care va modifica „Normativul tehnic privind depozitarea deșeurilor”, toate gropile de gunoi din țară vor trebui transformate într-un fel de fortărețe. Astfel, ele vor fi supravegheate prin îngrădire completă cu gard din sârmă de oțel, înalt de doi metri. De asemenea, groapa de gunoi va fi utilată cu „porţi de aceeaşi înălţime cu gardul, prevăzute cu sisteme de închidere şi asigurare, instalaţii de alarmă în caz de acces neautorizat, sistem de supraveghere video
perimetral pentru zi și noapte cu o rezoluție a camerelor de luat vederi de minim 2MP (mega pixel) și DVR/NVR (Digital Video Recorder/ Network Video Recorder) care să permită păstrarea înregistrărilor pentru cel puțin 7 zile”. În plus, fiecare depozit de deșeuri trebuie dotat cu echipament de monitorizare radiologică, respectiv portal de monitorizare radiologică sau monitor portabil pentru detecția radiațiilor. Fiecare mașină de gunoi care va intra pe noile porți ale depozitului va fi supusă „monitorizării radiologice a deșeurilor.” Inițiatorii proiectului susțin că noile prevederi sunt necesare pentru „evitarea introducerii accidentale/ilegale a deșeurilor cu conținut de substanță radioactivă”.

Între timp, în jurul Bucureștiului apar tot mai multe gropi de gunoi neautorizate. La câțiva kilometri distanță de groapa de gunoi de la Glina o altă groapă de gunoi, de această dată neamenajată, crește pe zi ce trece lângă șoseaua de centură a Capitalei.

MARIA PETRESCU