SOCIETATEA CULTURALĂ „DOINA BANATULUI”

SOCIETATEA CULTURALĂ „DOINA BANATULUI”

Inima Societăţii culturale «Doina Banatului»
este însuşi ansamblul ce-i poartă numele, din Caransebeş

Când spunem Caransebeş, cei care au trecut pe aici, îşi amintesc de renumitul Ansamblu ,,Lazăr Cernescu”. Noul Ansamblu, reînfiinţat la 11 mai 2016, este format din 16 instrumentişti, 8 solişti vocali şi 16 dansatori (8 perechi), un director în persoana lui Florin Bojin, un dirijor, prof. Mircea-Ioan Pătruţ, şi un tânăr coregraf, Adrian Jurchescu. În scurta perioadă de la reînfinţare au pornit la lucru şi au dat câteva spectacole în Banat, inclusiv la sărbătorirea unei mai vechi colege, Valeria Arnăutu la ETNO TV.
Începând cu 1 ianuarie 1951, Orchestra populară de amatori din Caransebeş devine Orchestra Populară de Stat a Regiunii Severin-Caransebeş, alături de alte douăsprezece orchestre similare din ţară, subvenţionate de Stat, prin Secţia de artă şi cultură de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri, având un număr de 21 de membri, dintre cei mai valoroşi din punct de vedere profesional şi moral.
Primul afiş propriu a apărut la 24 octombrie 1951, cu titlul ,,MARE CONCERT de muzică populară. Se vor executa cele mai frumoase doine şi dansuri: ardelene, de doi, brâuri şi poşovăici specifice regiunii, instrumente şi costume naţionale originale din Banat. În program, muzică românească, sovietică, maghiară, sârbă. Solişti vocali: Floarea Mateoni şi Nuţi Birăiescu; solişti instrumentişti: Luţă Ioviţă şi Ion Murgu, taragotişti; Vasile Petrică, saxofonist; Stanciu Petru Tită, trâmbiţaş; Iosif Perescu şi Carol Olah, viorişti I”. Sunt apoi înşirate titlurile suitelor muzicale: Lazăr de la Rusca, Pe Valea Cernei, Pe Valea Sebeşului, Pe Valea Almăjului, fiecare suită cu câte 5-10 subdiviziuni de melodii.
Mai amintim că, din 1965, orchestra îşi schimbă numele în ,,renume”, devenind ,,Doina Banatului” și rămânând cu acest ,,blazon”. Caransebeşenii au tot dreptul să se mândrească cu faptul că sunt purtătorii tradiţiei bănăţene, atât a ,,gugulanilor” din zona de munte, cât şi a ,,pustanilor” din zona de şes. Un plus de mândrie este dat de faptul că ,,Doina Banatului” s-a născut aici, a crescut cantitativ şi calitativ tot aici, la confluenţa Sebeşului cu ,,Cimişul”, într-un oraş reprezentativ al unei zone renumite în folclor – şi mai ales muzical – lăutăresc.

Anul 1969 l-au început cu şi mai mare încredere, cu şi mai mare elan, cu premiera Doina zic, jocul mi-e drag. Cu acest program, au fost invitaţi, în luna iulie, pe Litoralul românesc. Au răspuns cu aceeaşi căldură, cu aceeaşi promptitudine, prezentând în fiecare staţiune spectacole, apreciate şi aplaudate la scenă deschisă. Era şi această solicitare o răsplată, o recunoaştere a nivelului artistic la care au ajuns.
S-a intrat în anul 1970 cu realizări frumoase, cu satisfacţii sufleteşti, punând în scenă o nouă premieră, intitulată Cântec vesel, joc vioi, cu care s-au prezentat spectacole într-un ultim turneu în regiune. Doina Banatului reînvie în anul 1997 la Caransebeş, pe lângă Casa de Cultură ,,George Suru”, fiind finanţată de Primăria Municipiului Caransebeş. Orchestrei i se alătură un grup de dansatori amatori, care, prin apariţiile scenice ocazionale, reaminteşte de imaginea fostului ansamblu şi de anii de glorie ai acestuia.

Dintre dirijori ai ansamblului: Nicolae Perescu, 1945-1952; Pavel Chera, 1953-1954; Mihu Crăciun, 1955-1965; Nicolae Laci Perescu, 1966-1970 şi după 1997; Sandu Florea, 1982-1984; Constantin Demeter, Mihai Iova, prof. Mircea Pătruţ, prof. Iancu Laurenţiu (1994-prezent); Victor Predescu (colaborator).
Instrumentişti colaboratori: Marcel Budală (acordeon), Moise Belmustaţă (vioară), Pavel Imbrescu (fluier), Costel Pau (trompetă), Costică Olan (taragot), Mircea Ardelean, Nicolae Barbu (ţambal).

S-a preţuit dorinţa de a cânta frumos, ceea ce este foarte important în a deveni profesionist. Ansamblul ,,Doina Banatului” din Caransebeş şi-a creat personalitatea prin melodiile şi suitele pe care le-au făcut cunoscute, prin haina de exprimare personală. Au fost frumos conjugate cele două fire ale împletiturii: fondul de creaţie şi fondul de calitate al interpreţilor care au pus în scenă această creaţie. De fapt, o îmbinare a contribuției personale şi a celei colective.
Printre soliştii vocali colaboratori s-au numărat: Maria Tănase, Ioana Radu, Rodica Bujor, Lucreţia Ciobanu, Florentina Vlad, Felician Fărcaşu, Ana Pop Corondan, Alexandru Grozuţă, Mia Braia, Victoria Darvai, Ion Luican, Aurelia Fătu Răduţu, Magda Constantinescu, Emil Gavriş, Raveca Săndulescu, Ileana Constantinescu, Victoria Baciu, Ştefan Lăzărescu, Anişoara Arcaşu, Ana Balaci, Maria Ciobanu, Ana Hanţ, Valeria Berzescu, Florica Franţ, Ştefan Isac, Claudia Şerengău, Gabi Zaharia Sebeştyen, Petrică Stoichescu, Liviu Ionel.
Coregrafi: Ionel Marcu, Paul Grădinarul, Miroslav Tatarici, Petru Pilu Gugulanu, Titus Burducea, Afilon Laţcu, Nicolae Bunei.
I-aş aminti şi pe cei care s-au ocupat ca organizatori de spectacole: Mişu Ciobotariu, Buzi Goldenberg, Ion Popescu, Iuliu Both, Cornel Curtuţi, Ernest Schlesingar, Eugenia Păleanu, Neti Vadasz, Nicolae Bunei.

Nu putem să o uităm pe Doamna Coco Iordache, garderobiera Ansamblului, cea care s-a îngrijit de costumaţia artiştilor, dar şi de aspectul fizic pe scenă, inclusiv de machiaj.
Marele avantaj al folclorului este acela că el se transmite pe cale orală de la o generaţie la alta, iar marele ,,păcat” este acela că, transmiţându-se astfel şi nestabilizându-se pe un mijloc sigur de comunicare, el se pierde.
Cele câteva gânduri pe care le-am exprimat aici nu sunt altceva decât o reflecţie sinceră a unui om care cunoaşte activitatea Ansamblului de la înfiinţarea sa până în prezent. Acum, la ceas aniversar, coordonatorilor, dirijorilor, instructorilor, orchestranţilor, soliştilor vocali şi dansatorilor le urăm să onoreze şi în continuare publicul spectator cu cele mai alese momente de înaltă ţinută artistică şi emoţională.
Sincere felicitări şi urări de bine, de frumoase realizări, şi să rămână pe mai departe ,,fruncea” şi fala bănăţenilor!

DOINA BÂRCĂ