ȘTIRI… INFORMAȚII… EVENIMENTE… (IV)

ȘTIRI… INFORMAȚII… EVENIMENTE… (IV)

31 august – ZIUA LIMBII ROMÂNE. Serbăm, cu o zi specială, stipulată în Legea nr. 53 din 2013, limba noastră strămoșească. Arătăm astfel încă o dată voința neamului românesc de a-și cinsti limba în care se spun primele cuvinte, în care gândim, vorbim ori scriem… Ne amintim în fiecare an de neprețuitul Testament, lăsat de Ienăchiță, cărturarul din secolul al XIXlea: “urmașilor mei, Văcărești / las vouă moștenire / creșterea limbii românești / și-a patriei cinstire … “.

Poemul LIMBA NOASTRĂ de Al. Mateevici este, într-un fel, o rugăciune care definește prin impresionante metafore limba ce-o vorbim, însușirile ei specifice în familia limbilor romanice, unicitatea limbii române. Ar fi de folos dacă, de la copil la senior, am ști o strofădouă și am spune-o, în gând ori cu voce – tare, la Ziua Limbii Române! “Limba noastră-i numai cântec / Doina dorurilor noastre…Limba noastră-i graiul pâinii / când de vânt se mișcă vara … Limba noastră-i frunza verde / zbuciumul din codri veșnici… Limba noastră-i vechi izvoade / povestiri din alte vremuri… Limba noastră-i limbă sfântă / limba vechilor cazanii”.
Marii creatori de literatură au iubit limba în care și-au spus și au scris gândurile, ideile, sentimentele: “nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba este stăpâna noastră” – Mihai Eminescu …. „limba este întâiul mare poem al unui popor” – Lucian Blaga … „limba română este patria mea”- Nichita Stănescu…
În folclor se spune, cu admirație: “limba (vorba) dulce mult aduce” … „limba îndulcește, limba amărăște “… „poartă-te cum ți-este portul și vorbește cum ți-e vorba”…
*Ziua limbii române va fi marcată de autoritățile și instituțiile publice, de Academia Română, de Radio și Televiziune, de reprezentanțele diplomatice și Institutele culturale române din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural educative, cu caracter evocator sau științific.
*Republica Moldova a înscris în calendarul său de suflet, din anul 1990, sărbătoarea “Limba noastră” – la 31 august – marcând astfel momentul în care Parlamentul de la Chișinău a decis trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin, în scrierile din țară.
*Asociații și organizații românești din Serbia, Ungaria, Bulgaria, Ucraina serbează, din 2011, la 31 august „Ziua Limbii Române”.
În lume sunt acum peste 10 milioane de etnici români care folosesc, împreună cu familiile lor, limba română ca mijloc de manifestare a identității naționale.

Lingviști străini – cercetători ai limbii române

*9 august 1850 – s-a născut lingvistul german Hayman Tiktin. A trăit o perioadă la Iași, fiind preocupat de studierea limbii române. A scris lucrări de lingvistică românească: “Gramatică românească”, “Studii de filologie românească”, “Manual elementar de limbă română” și o lucrare de lexicografie: “Dicționar româno-german”. În 1919 a fost numit membru de onoare străin al Academiei Române.
*14 aug. 1860 – s-a născut lingvistul suedez Gjöran Björkman. A cunoscut bine limba română, a tradus și a publicat în limba suedeză lucrări ale unor autori români, în volumul “Traduceri suedeze din poeți români”, publicat în 1921. A devenit membru de onoare străin al Academiei Române în 1922.

FAPTE DE VITEJIE OSTĂȘEASCĂ

*13 august 1595 – Mihai Viteazul, domn al Țării Românești (în perioada 1593-1601) înfrânge, la Călugăreni, oastea otomană condusă de marele vizir Sinan Pașa.
Versurile lui George Coșbuc aduc un omagiu marelui strateg Mihai Viteazul, pe câmpul de luptă: “Dar iată-l, e Vodă, ghiaurul Mihai / aleargă năvală nebună / împrăștie singur pe câți îi adună / cutreieră câmpul, tăind de pe cai /el vine spre Pașă, e groază și vai, că vine furtună”.
*27 august 1877 – Are loc primul atac românesc în Războiul de Independență – executat de Regimentul 13 Dorobanți, în sectorul redutei Grivița, din sectorul de apărare al Plevnei. Cucerirea acestui avanpost fortificat se înscrie ca prima victorie a Armatei române în războiul de la 1877-1878. Poeții Vasile Alecsandri, în ciclul “Ostașii noștri”, și George Coșbuc, în ciclul “Fapte de vitejie”, aduc elogii celor care, cu prețul vieții lor, au luptat pentru Independența României, act desăvârșit la 1 decembrie 1918.

ROMANIȚA ȘTENȚEL, jurnalist