Arhivă etichete: CLEOPATRA LUCA

CLEOPATRA LUCA – MANSARDA VISELOR Tema recentului roman al Cleopatrei Luca este drama familiei lui Barbu Constantinidis, directorul băncii din centrul marelui oraș, deposedată de averea realizată prin muncă onestă. Totul a început în perioada 1950-1960. Romanul conține toate elementele, nu inventate, ci oferite de realitatea vieții social-politice a obsedantului deceniu, când răsturnarea socială radicală, suportată de România acelor ani, …

ION GHICA (12 august 1816 – 22 aprilie 1897) Tudor Vianu menționează în „Arta prozatorilor români”, vol. I, că „Locul pe care Ion Ghica îl cucerește în literatura estetică (…) cu titluri atât de sigure este caracterizat prin îndepărtarea oricărui motiv romantic, pentru a nu reține decât elementul neamestecat al amintirii. În «Scrisorile» (1879 – 1886) sale către Vasile Alecsandri, …

PETRU MAIOR (1760 – 14 februarie 1821) Iluminismul, puternica mișcare cu caracter laic în secolul al XVIII-lea, preconiza emanciparea poporului prin cultură și acorda un interes deosebit răspândirii ei prin școli și lucrări de popularizare. Pornind de la această acțiune de promovare a rațiunii și științei, de educare a poporului, acest curent a fost numit „iluminism”, iar perioada, „epoca luminilor”. …

NICOLAE BĂLCESCU (29 iunie 1819 – 29 noiembrie 1852) Pentru a dovedi că Nicolae Bălcescu poate sta alături de marii scriitori români, ca și alături de marile valori ale istoriei naționale, încep intervenția mea din paginile prestigioasei reviste „Independența Română – Independența prin cultură” cu un citat din valoroasa carte intitulată „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”, cartea a patra, „Unitatea Națională”, …

GARABET IBRĂILEANU (23 mai 1871 – 10 martie 1936) „Dacă domnul Stere a fost întemeietorul religiei poporaniste – spune Eugen Lovinescu în Istoria Literaturii Române Contemporane, vol. 1 – domnul Garabet Ibrăileanu i-a devenit preotul sub forma ei literară. (…) Ca și critica sămănătoristă, critica domnului Ibrăileanu, în care trebuie să identificăm critica poporanistă, pleacă de la aceeași confuzie principială …

CAMIL PETRESCU 9/21 aprilie 1894 – 14 mai 1957 Camil Petrescu s-a născut la 9/21 aprilie 1894 în București, la spitalul Filantropia, ca fiu al unui funcționar la poștă originar din Brăila, ce se numea tot Camil Petrescu, și al Anei Petrescu, născută Cheler, cu o profesiune incertă, care a plecat foarte repede într-un enigmatic oraș de provincie, unde mai …

MATEIU I. CARAGIALE (25 martie 1885 – 17 ianuarie 1936) „Se putea vedea acum câțiva ani, trecând prin Piața Sf. Gheorghe, un bărbat care prin înfățișarea lui atrăgea numaidecât atenția. Era iarnă uscată, cu zăpadă scârțâitoare sub picioare. Bărbatul, cam între 45 și 50 de ani, era drept, părea solid și osos, dar nu gras. Fusese probabil mai slab și …

BOGDAN PETRICEICU HASDEU (26 februarie 1838 – 25 august 1907) „Bogdan Petriceicu Hasdeu este o personalitate complexă a științei și culturii românești. Lăudat de unii și blamat de alții, atât în viață, cât și mai târziu, el a rămas totuși neclintit și măreț, ca o stâncă învăluită de soare și lovită zadarnic de furtuni. Intemperiile vremurilor i-au netezit mai bine …

IOAN SLAVICI (18 ianuarie 1848 – 17 august 1925) „Lângă Eminescu, lângă Creangă și Caragiale, trecerea lui Ioan Slavici în rândul marilor artiști ai Junimii are nevoie de justificări. Scriitorul este un talent laborios, cu adânci intuiții în sufletul omului, dar lipsit de seducție verbală și imaginativă. Limba sa este mai degrabă săracă, cu veșnica repețire a acelorași cuvinte generale …

MIHAI EMINESCU VĂZUT DE EUGEN LOVINESCU Un punct de vedere despre Mihai Eminescu, mai mult în ceea ce privește omul, decât scriitorul, îl creionează Eugen Lovinescu în romanul „Mite”. Pornește în alcătuirea personajului de la niște note ale lui Mite Kremnitz, intitulate „Amintiri fugare despre M. Eminescu” (Încredințate fiului meu adoptiv) și pe care criticul literar, cu certă valoare de …