DATINI ŞI SUPERSTIŢII ÎN LUNA AUGUST Luna august (Gustar) începe cu ziua Macaveilor (Macoveilor, Macavei, Macovei) sau Ziua Crucii de vară, pe 1 august serbându-se Închinarea sau Scoaterea sfintei cruci, după cum ne informează Tudor Pamfile în Sărbătorile la români. Sărbătoarea este cunoscută și prăznuită în toată țara. Prin Bucovina se crede că Macavei avea șapte capete dar, în pofida …
Citeşte articolul »SFÂNTUL ILIE
SFÂNTUL ILIE Sfântul Ilie domină toate sărbătorile din luna iulie: Sfânta mironosiță Maria Magdalena și Aducerea moaștelor Sfântului sfințit mucenic Foca (23 iulie); Adormirea Sfintei Ana (25 iulie); Sfântul mare mucenic Pantelimon (27 iulie). Pe seama Sfântului Ilie circulă o seamă de legende, credințe și superstiții, prin toate ținuturile românești. Prin Botoșani și Râmnicu Sărat se zice că Sfântul nu …
Citeşte articolul »CIREŞAR, SĂRBĂTORILE ŞI TRADIŢIILE LUI
CIREŞAR, SĂRBĂTORILE ŞI TRADIŢIILE LUI Luna iunie, Cireșar cum este numită în popor, dispune de cea mai lungă zi din an, solstițiul de vară (21 iunie), în care lumina scaldă pământul țării noastre 19 ore din cele 24 ale zilei. Iunie abundă în sărbători și tradiții: Nașterea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, care corespunde cu sărbătoarea populară Sânzienele sau Drăgaica (23 …
Citeşte articolul »DESPRE IA ROMÂNEASCĂ
DESPRE IA ROMÂNEASCĂ Românii sărbătoresc de Sânziene portul nostru popular, în mod special cămașa IE, un adevărat monument simbol al identității și creativității spațiului românesc, ce dăinuie din timpuri străvechi. Se spune că fost purtată de populația culturii Cucuteni. IA este o componentă a costumului popular-tradițional, purtată de femei. Sunt confecționate din bumbac ori borangic și împodobite cu mărgele și …
Citeşte articolul »CELE NOUĂ JOI SI SĂRBĂTORILE LUNII MAI
CELE NOUĂ JOI SI SĂRBĂTORILE LUNII MAI Răsfoind Sărbătorile la români de Sim. Fl. Marian aflăm că luna mai abundă în datini și superstiții. În primul rând, aceată lună se află sub teama joilor Cincizecimii luminate. Toate joile dintre Paști și Rusalii sunt păzite de popor, deși cele mai aspre sunt ultimele două (a 8-a și a 9-a, care cad …
Citeşte articolul »TRADITII DE PAŞTE
TRADITII DE PAŞTE Cuvântul Paște, din grecescul patere consemnat în Septuaginta (cea mai veche traducere, în limba greacă, a Vechiului Testament, 284-247 î. Chr.), reprezintă traducerea ebraicului pesah „trecere” – referindu-se la trecerea lui Jahweh (Dumnezeu) în Egipt, ca să-i lovească pe egiptenii care distruseseră locuințele israeliților. „Ziua aceea să fie spre pomenire și să prăznuiți într-însa sărbătoarea Domnului din …
Citeşte articolul »TRADITII ŞI OBICEIURI ÎN LUNA MARTIE
TRADITII ŞI OBICEIURI ÎN LUNA MARTIE Luna martie, începutul primăverii, este capricioasă, amintindu-şi adesea de frigul iernii, de aceea probabil a dat naştere la numeroase legende. Una dintre cele mai frumoase şi răspândite este aceea a Babei Dochia. Legenda aceasta circulă în diferite variante în tot sud-estul Europei (Bulgaria, Serbia, Albania; şi Grecia antică avea o legendă asemănătoare despre …
Citeşte articolul »FLORENTINA ALBU: „Folclorul este viața mea“
FLORENTINA ALBU: „Folclorul este viața mea“ Mă numesc Florentina Albu, am 13 ani şi sunt născută pe 19 aprilie 2003. Învăţ la Şcoala Nr. 11 „George Tutoveanu” din Bârlad. Am pornit pe acest drum frumos numit folclor în urma unei preselecţii în anul 2012 la căminul cultural „Georgeta Ioan” din Iveşti, judeţul Vaslui. Am fost şi sunt îndrumată la …
Citeşte articolul »CREDINŢE ŞI SUPERSTIŢII ÎN LUNA FEBRUARIE
CREDINŢE ŞI SUPERSTIŢII ÎN LUNA FEBRUARIE Luna februarie are o sumedenie de credințe și superstiții legate de sărbătorile creștinești. După cum, plin de înțelepciune, ne sfătuia Tudor Pamfile în Sărbătorile la români, în legătură cu rămășițele unor sărbători păgâne (care s-au împletit cu cele creștine, pentru a putea fi asmilat mai repede creștinismul, într-o lume păgână): „credințele trebuiesc cercetate …
Citeşte articolul »„FOLCLORUL NU VA PIERI NICIODATĂ“ – DOINA BÂRCĂ, ÎN DIALOG CU INTERPRETUL DE MUZICĂ POPULARĂ GEORGEL NUCĂ
„FOLCLORUL NU VA PIERI NICIODATĂ“ DOINA BÂRCĂ, ÎN DIALOG CU INTERPRETUL DE MUZICĂ POPULARĂ GEORGEL NUCĂ D. B: Domnule Georgel Nucă, în ce împrejurări aţi început să interpretaţi muzică populară? G. N: Am început să cânt datorită bunicii mele, care era nevăzătoare, având o voce minunată. M-am născut în Râmnicu Vâlcea, la 11 martie 1977, copilăria mi-am petrecut-o în …
Citeşte articolul »