Arhivă etichete: mitologie

TRADIȚII ȘI OBICEIURI ÎN LUNA OCTOMBRIE Octombrie sau Brumărel, poreclită astfel pentru că aceasta-i „luna când începe să brumuiască”. Într-o poezioară, care circulă în popor, se zice că el, adică Brumărel, pe unde merge pârlește/ și copacii verzi nu-i iubește. O prezentare nu prea măglitoare pentru luna octombrie care are uneori zile plăcute și însorite. De altfel, și eu, ca …

SĂRBĂTORILE LUNII SEPTEMBRIE Calendarul religios consemnează la 1 septembrie Începutul anului bisericesc, într-o vreme, în ziua aceasta era sărbătorit chiar Anul Nou. Poporul, mai ales cei de prin Moldova și Bucovina, sărbătorește în această zi praznicul Sfântului Simeon Stâlpnicul. Prin unele locuri, se zice că se numește Stâlpnicul pentru că a stat toată viața lui într-un picior pe un stâlp …

DATINI ŞI SUPERSTIŢII ÎN LUNA AUGUST Luna august (Gustar) începe cu ziua Macaveilor (Macoveilor, Macavei, Macovei) sau Ziua Crucii de vară, pe 1 august serbându-se Închinarea sau Scoaterea sfintei cruci, după cum ne informează Tudor Pamfile în Sărbătorile la români. Sărbătoarea este cunoscută și prăznuită în toată țara. Prin Bucovina se crede că Macavei avea șapte capete dar, în pofida …

SFÂNTUL ILIE Sfântul Ilie domină toate sărbătorile din luna iulie: Sfânta mironosiță Maria Magdalena și Aducerea moaștelor Sfântului sfințit mucenic Foca (23 iulie); Adormirea Sfintei Ana (25 iulie); Sfântul mare mucenic Pantelimon (27 iulie). Pe seama Sfântului Ilie circulă o seamă de legende, credințe și superstiții, prin toate ținuturile românești. Prin Botoșani și Râmnicu Sărat se zice că Sfântul nu …

CIREŞAR, SĂRBĂTORILE ŞI TRADIŢIILE LUI Luna iunie, Cireșar cum este numită în popor, dispune de cea mai lungă zi din an, solstițiul de vară (21 iunie), în care lumina scaldă pământul țării noastre 19 ore din cele 24 ale zilei. Iunie abundă în sărbători și tradiții: Nașterea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, care corespunde cu sărbătoarea populară Sânzienele sau Drăgaica (23 …

DESPRE IA ROMÂNEASCĂ Românii sărbătoresc de Sânziene portul nostru popular, în mod special cămașa IE, un adevărat monument simbol al identității și creativității spațiului românesc, ce dăinuie din timpuri străvechi. Se spune că fost purtată de populația culturii Cucuteni. IA este o componentă a costumului popular-tradițional, purtată de femei. Sunt confecționate din bumbac ori borangic și împodobite cu mărgele și …

CELE NOUĂ JOI SI SĂRBĂTORILE LUNII MAI Răsfoind Sărbătorile la români de Sim. Fl. Marian aflăm că luna mai abundă în datini și superstiții. În primul rând, aceată lună se află sub teama joilor Cincizecimii luminate. Toate joile dintre Paști și Rusalii sunt păzite de popor, deși cele mai aspre sunt ultimele două (a 8-a și a 9-a, care cad …

TRADITII DE PAŞTE Cuvântul Paște, din grecescul patere consemnat în Septuaginta (cea mai veche traducere, în limba greacă, a Vechiului Testament, 284-247 î. Chr.), reprezintă traducerea ebraicului pesah „trecere” – referindu-se la trecerea lui Jahweh (Dumnezeu) în Egipt, ca să-i lovească pe egiptenii care distruseseră locuințele israeliților. „Ziua aceea să fie spre pomenire și să prăznuiți într-însa sărbătoarea Domnului din …

TRADITII ŞI OBICEIURI ÎN LUNA MARTIE   Luna martie, începutul primăverii, este capricioasă, amintindu-şi adesea de frigul iernii, de aceea probabil a dat naştere la numeroase legende. Una dintre cele mai frumoase şi răspândite este aceea a Babei Dochia. Legenda aceasta circulă în diferite variante în tot sud-estul Europei (Bulgaria, Serbia, Albania; şi Grecia antică avea o legendă asemănătoare despre …

CREDINŢE ŞI SUPERSTIŢII ÎN LUNA FEBRUARIE   Luna februarie are o sumedenie de credințe și superstiții legate de sărbătorile creștinești. După cum, plin de înțelepciune, ne sfătuia Tudor Pamfile în Sărbătorile la români, în legătură cu rămășițele unor sărbători păgâne (care s-au împletit cu cele creștine, pentru a putea fi asmilat mai repede creștinismul, într-o lume păgână): „credințele trebuiesc cercetate …