Arhivă etichete: VIOREL GH. SPETEANU

BELGRAD 1456 În pofta sa nesăţioasă de cuceriri, noul sultan otoman Mehmed al II-lea (1451-1481) a început în aprilie 1453 asediul Constantinopolului, capitala trufaşului Imperiu Bizantin de odinioară, care acum se limita la un minuscul teritoriu ale cărui fruntarii se zăreau de pe meterezele oraşului. Asaltul final din 29 mai a consacrat desfiinţarea unui imperiu şi înfiinţarea altuia. Însă pofta …

ISTORIA ALTFEL – RUXANDRA MOLDOVEANĂ Fiica cea mică a lui Vasile Lupu, Domn al Moldovei (1634-1653), era vestită pentru frumuseţe şi înţelepciune. Pentru „comoara” sa, domnul dorea un ginere încoronat, ori din Polonia, ori din Muntenia, ori din altă ţară. Mulţi peţitori a avut Ruxandra, nobili, prinţi, însă nu i-au plăcut (prinţul Wiesznowiecki) ori nu erau de calitate (contele Potocki). …

PROCLAMAȚIA DE LA ISLAZ Revoluţiile de la 1848 din Ţările Române s-au circumscris în fenomenul revoluţionar european. Temporal, nu au fost simultane, nu au avut aceeaşi durată în timp, nu au evoluat cu aceeaşi intensitate. Dacă în Moldova a fost o mişcare revoluţionară la sfârşitul lunii martie, în celelalte două Ţări Româneşti au avut o reuşită temporară, în Muntenia fiind …

DUALISMUL AUSTRO-UNGAR La 2 decembrie 1848, ziua comemorării înfrângerii Austriei şi Rusiei de către Napoleon la Austerlitz (1805), împăratul Ferdinand I, rege al Ungariei şi Boemiei, a renunţat la tron în favoarea tânărului său nepot Francisc Iosif (Franz Joseph I). Transferul de putere a avut loc în orăşelul Olmütz din Moravia, unde curtea imperială habsburgă a găsit adăpost, după părăsirea …

PACEA DE LA ADRIANOPOL Asasinarea lui Tudor şi invadarea Ţărilor Române de oştirea otomană în mai 1821 a însemnat sfârşitul revoluţiei pandurilor împotriva abuzurilor fanariote şi boiereşti. În urma Protocolului de la Berlin (martie 1822), Poarta a fost obligată de puterile europene să asculte dorinţele locuitorilor Principatelor Române. Delegaţiile boierilor munteni şi moldoveni au prezentat în aprilie 1822 cerinţele ţării: …

RĂSCOALA DE LA 1907   În perioada modernă, România era considerată o ţară eminamente agrară. Ţărănimea era talpa ţării. Era cea care, prin efortul său, asigura bunăstarea şi chiar huzurul păturilor sociale superioare (mai mult sau mai puţin privilegiate), dintre care unele aveau o situaţie mai bună decât a plugarilor. Dar exploatarea accentuată a masei ţărăneşti avea să ducă la …

ABDICAREA DOMNITORULUI ALEXANDRU IOAN CUZA   La 5 ianuarie 1859 a fost ales Domn al Moldovei Alexandru Ioan Cuza şi la 24 ianuarie aceeaşi persoană a fost votată ca Domn al Ţării Româneşti. Românii, ingenioşi, s-au prevalat de exprimarea lacunară a Convenţiei de la Paris, care nu specifica dacă acelaşi candidat poate fi ales ca Domn şi în Moldova şi …