TELEGA – un mirific loc de odihnă

TELEGA – un mirific loc de odihnă

De ce acest titlu? Pentru bunul motiv că localitatea Telega se află la aproape 100 km de Bucureşti, puţin cunoscută, dar care poate oricând deborda de o savoare turistică de neegalat. Datorită unor conjuncturi efemere nu şi-a devoalat adevăratul potenţial al valorilor interinseci.
La adresa acestei comune, formată din cinci sate, au fost scrise tomuri întregi de cărţi, toate la un loc de a prezenta eventualilor cititori o magnifică înlănţuire de viaţă umană care se întinde pe aproape cinci sute de ani, dar şi de a detalia un univers socio-cultural unic în arealul de debut a Văii Prahovei. De ce unic? Resursele minerale ale acestei urbe, exploatate intensiv în perioada antebelică, precum sarea ori petrolul, într-o anumită secvenţă a istoriei i-a adus o faimă şi o prosperitate deosebită, dar efemeră, de care actualele generaţii nu mai au parte.
Dar le-au rămas peisajele neasemuite, nealterate de vreo „investiţie” oarecare, arhitectura caselor cu faimoasele lor traforuri, lacurile tămăduitoare, flora şi fauna specifice. Localitatea Telega este formată din satele Buştenari, Meliceşti, Bosâlceşti, Doftana, Tonţeşti şi Telega. Aspectul specific este acela al dealurilor subcarpatice, cu pante domoale, brăzdate pe alocuri de văi adânci, subsolul său fiind în mare măsură format din calcare, sare şi ghips.
Vecine cu Telega, sunt depresiunile Câmpina şi Brebu; vârful Măceşul având 815 m se prelungeşte până spre Cosminele.
Din satul Meliceşti izvorăşte pârâul Telega sau Sărata, care preia afluenţii Runcul, Doftăneţul, Cosmina şi Mislea Dulce.
Documentar localitatea este pomenită în anul 1571 şi după, fiind înscrisă pe harta Stolnicului Constantin Cantacuzino în anul 1700.
Lacurile existente sunt foste guri de ocnă, în vorbirea curentă fiind: Lacul Zorile, Petreasca, Central şi Băile Sărate „Şoimul”.

Ca etimologie Telega ar proveni din Teleagă, car fără loitre şi scândură folosită la transportul lemnelor lungi (Lazăr Şăineamul) sau având origini slave. Comuna Telega poate fi o perfectă destinaţie turistică având din plin ce oferi vizitatorilor. Este o localitate liniştită, cu oaze de verdeaţă şi plaiuri molcome invitând la drumeţii fără un echipament special.
Urcând spre Meliceşti, ca punct turistic – Crucea Domnitorului – poate fi admirată întreaga panoramă a Văii Prahovei. Povestea acestei denumiri are ca origine, intenţia Regelui Carol I de a edifica viitorul Peleş, pe acel platou; calul său călcând pe o piatră, a alunecat şi şi-a rupt piciorul, astfel că proiectul a fost abandonat.

O altă destinaţie poate fi drumul spre Buştenari, de pe un platou, uneori vara „arde pământul”.
Fenomenul este determinat de emanaţiile de gaze care iau foc la suprafaţa pământului.
În centrul comunei, primăria a amenajat un miniteren de fotbal, care poate fi închiriat cu ora.
Tot aici sunt şi Băile Vechi, care necesită fonduri însemnate deoarece datorită alunecărilor de teren, au fost afectate.
La nici 200 metri spre Meliceşti, sunt Băile sărate „Şoimul”, unde prin investiţii considerabile a fost creată o bază de odihnă şi tratament cu locuri de cazare şi restaurant.
De menționat origanizarea de târguri tradiționale dintre care cel mai reprezentativ este cel de Sfinții Mihai și Gavril unde se adună deopotrivă negustori cu o sumedenie de produse cât și clienți ori simpli privitori atât din Telega cât și din comunele înconjurătoare.
De-a lungul drumului Comunal sunt o serie de locuri de parcare, nefiind aglomeraţia din alte zone turistice. În afara localităţii, la circa 5 km în municipiul Câmpina pot fi vizitate muzeele: Grigorescu şi Iulia Hasdeu; ceva mai departe Barajul Paltinu şi Lacul cu acelaşi nume.
Telega poate reprezenta o destinaţie turistică atât pentru sfârşitul de săptămână, cât şi de tratament pentru o serie de afecţiuni, ţinând seama că lacul „ŞOIMUL” are o concentraţie mare de sare cât şi de alte minerale.

FLORIAN LAURENŢIU STOICA