ACASĂ / ARTICOLE / EDITORIAL / Tensiuni

Tensiuni

Trăim de câțiva ani într-o autentică zonă a fricii. Mai întâi s-a inoculat la nivel planetar îmbolnăvirea a milioane de semeni cu Covid 19. A fost ceva, deocamdată nedevoalat, ca un fel de a opri lumea în loc. A se înțelege că marele stat asiatic, China, a suportat martelarea prin Wuhan, ca epicentru al acestei molime, probabil de a rări populația planetei cu vreun miliard de semeni. Nu s-a întâmplat chiar în această cheie, dar frica a persistat până în zilele noastre, că s-au îmbogățit marii producători de vaccinuri și ceva politicieni pe lângă ei este un subiect în acest context mai puțin viguros.

A urmat atacarea Ucrainei de către Federația Rusă la ordinul expres al președintelui Putin, fiind o temă prezentă masiv, zilnic pe toate canalele media. Federația Rusă, pe acest subiect a schimbat din mers mai toate regulile prestabilite pentru cincizeci de ani, din întâlnirea de la Malta dintre George Bush (senior) și Gorbaciov. Nu a mai așteptat ca această înțelegere să fie înlocuită cu o alta după împlinirea sorocului și a anexat mai întâi Crimeea în anul 2015 și acum, regiuni suculente din Ucraina, purtând un război autentic cu această țară recunoscută pe plan mondial. Și cum nu era îndeajuns acest război nedeclarat, marile puteri în frunte cu SUA, alocă acum spații largi pe o temă, aparent ridicolă, felurite baloane, obiecte, care bântuie atmosfera planetară și care ar fi surse de spionaj.

Președintele SUA, Joe Biden amortizează aceste fluxuri incisive și spune, că vor fi analizate aceste obiecte care se pare că nu reprezintă neapărat mijloace de spionaj. Venim și spre țara noastră în care și pe aici s-au infiltrat ceva obiecte necunoscute, oricum nu neapărat agresive. De fapt, un alt element, de data aceasta foarte concret, și distrugător pe toate planurile îl reprezintă marele cutremur din Turcia/Siria, care pe final se va constata că a curmat viața a peste 50.000 de suflete. Imaginile terifiante pentru cei salvați dar mai ales pentru cei trecuți în neant, vin să consfințească un adevăr crud, și anume, lipsa de empatie, grosolănia celor care au construit acele blocuri în care au murit zeci de mii de semeni.

Am trimis și noi sute de sprijinitori, care au salvat patru turci, dar la întoarcerea lor în țară a fost un ceremonial disproporționat. Și iată că și pe plaiurile noastre, într-o zonă seismică aproape inexistentă, este vorba de Gorjul lui Brâncuși, ca din senin, fără niciun fel de explicație științifică au izbucnit o sumedenie de cutremure, care pe lângă distrugeri semnificative, au produs o mare panică printre locuitori. Cei care stau la un loc călduț, legat de analiza/cercetarea, cutremurelor s-augăsitînfațauneiprovocărilacare, acum, nu au niciun răspuns. Dacă tot sunt plătiți de la buget era cazul să analizeze aceste derapaje tectonice, măcar din momentul în care placa superficială a Turciei s-a deplasat cu vreo 3 metri. Din somnul ori lentoarea decidenților pe acest subiect, brusc au început acuzațiile că în ultimii zeci de ani nu s-a reabilitat/consolidat mai nimic. nu este vorba doar de blocuri de locuințe, dar și sedii ale unor instituții publice, școli ori spitale. Și nu s-a terminat bine acest episod că la rând s-au așezat gripa aviară, pesta porcină, care au aruncat în gropile comune milioane de vietăți, nefolositoare pentru consumul uman. Toate aceste evenimente, s-au petrecut ca dimensiune de timp în nici patru ani, foarte puțin pe scara planetară a istoriei.

De fapt nu se oprește aici demența mondială cu reflexii și spre zona noastră. Introducerea în hrana umană a viermilor de bălegar, greieri, carne artificială și multe alte producte; și pentru care scop? Probabil alături de medicamente și substitute diverse de a controla specia umană ca spre senectute să mai dispară; dacă nu în perioada activă, prin felurite maladii induse să folosească din plin beneficiile științei moderne medicale de a consuma din plin medicamente ori substitute spre îmbogățirea marilor producători mondiali. Desigur jocul cu nervii noștri nu are limite și ne introduce într-un fel de tremolo psihic prin propunerea unui profesor de la o universitate americană pe o dimensiune abracadabrantă și anume sinuciderea rituală a vârstnicilor pentru a opri îmbătrânirea populației.

Cei crescuți în acel mediu al josniciei, al decrepitudinii și a multor altor epitete în materie, cred (de fapt sunt împinși de alte forțe oculte) că populația în sens generic poate fi manipulată cum cred creierele lor aflate într-un total derapaj. Care este imboldul lor programat, cu nimic diferit de entuziaștii din urmă cu aproape o sută de ani, că Planeta Pământ este suprapopulată și în mod logic ar trebui să dispară ceva milioane de semeni. O teorie nătângă, lipsită de orice logică; ba da, un fel de logică există, că pe măsură ce crește populația planetei, indivizii nu mai pot fi controlați.

Alătură acesteifilozofiifaptul că Pământul este din ce în ce mai poluat, prin creșterea numerică a semenilor, că resursele animaliere produc foarte multe materii poluante și în final că dezvoltarea numerică (teoria Malthus) practic va distruge, prin implozie, actuala societate umană. Uită promotorii lor că pe Terra sunt imense suprafețe nelocuite, fertile, dar mai ales zone în care mari aglomerări umane pot fi puse la treabă dar se încearcă, doar subvenționarea lor, practică total contraproductivă.

Dar să revenim pe plaiurile noastre, PNNR-ul produce deja falii adânci în societatea noastră prin imposibilitatea accesării fondurilor europene, pentru simplul fapt că nu sunt proiecte aferente categoriilor de subiecte pe acele domenii. Se încearcă acum, sper cu rezultate pozitive, abaterea lor pe zona legată de siguranța clădirilor, prin avalanșa de cutremure din zona gorjeană, ca măcar în acest ultim ceas să se facă ceva pe acest domeniu.

În Turcia au fost distruse peste 25.000 de clădiri, dar în egală măsură, de pildă în București, sunt peste 1.000 de blocuri cu risc ridicat de colaps. Cutremurul din anul 1977 a făcut să fie regândită filozofia constructorilor de toate categoriile: civile, industriale, de infrastructură, militare etc. Cu aproape douăzeci de ani în urmă, a fost abandonat modelul constructiv stabilit după cutremurul din anul 1977, fiind îmbrățișat un altul care nu are legătură cu specificul țării noastre. Acum se află într-un vast proces de analiză și redimensionare a tot ce înseamnă apărarea în caz de dezastre naturale. Și ca în zona noastră de existență milenară tensiunile să fie întinse la maxim, Joe Biden a întreprins o vizită secretă – cu știința Moscovei – la Kiev, care, spun analiștii, deschide calea unui posibil război, SUA – NATO – Ucraina versus Federația Rusă cu susținătorii ei discreți.

Tot ce înseamnă media internă dar și cea europeană, este cuprinsă de o imensă efervescență, iar noi cei mulți stăm muți, cum soarta noastră acum se joacă la celebra ruletă rusească. Și nu e tot, canalul Bâstroe (în traducere – cel repede) este ilegal decolmatat de ucraineni spre a putea trece inclusiv nave militare de mare tonaj. Oficialii noștri se acuză reciproc de neluarea măsurilor stabilite la nivel european ori mondial, de protejare a biosferei deltei Dunării.

În paralel Federația Rusă își pregătește un submarin din Marea Neagră pentru o intervenție decisivă asupra Ucrainei care oricum ne va afecta și pe noi. Și nu în ultimul rând Republica Moldova este cuprinsă într-o confruntare internă, deocamdată doar în zona manifestărilor stradale, cu muncitori și băbuțe, care poartă în urechi mijloace de comunicare și coordonare a acțiunilor de destabilizare din acest stat, românesc îi pot spune. Ba mai mult un înalt oficial moldovean asigură că aeroportul din Chișinău, singurul din această parte, este pregătit de a fi distrus dacă se încearcă ocuparea lui de către forțele rusești. Spre a nu uita titlul, de ce atâtea tensiuni în acești trei ani, de la debutul pandemiei? Oare ce se prefigurează spre lunile ori anii următori? Un celebru actor dar și europarlamentar român, într-un scurt interviu afirma că își dorește să-și bea cafeaua de dimineață în liniște. Aceste mari provocări oare ne lasă pe noi să fim liniștiți, așa cum spun seniorii, ca altădată?

Florian Laurenţiu Stoika

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

2024 Alegerile – Anul decisiv pentru români

9 iunie – europarlamentare și locale 15 și 29 septembrie – prezidențiale 8 decembrie – …

2024 Bugetul României

TVA locuințe > 5-9% TVA alimente bio: 19% accize la combustibil (0,3-0,5 lei/litru) accize la …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: