TROPAEUM TRAIANI
DE LA ADAMCLISI
Un valoros monument edificat de romani se află în Dobrogea în localitatea Adamclisi. Aşezarea poartă un nume otoman ca urmare a îndelungatei stăpâniri turceşti de peste patru secole şi jumătate a Dobrogei (1420 – 1878).
Adamclisi înseamnă Biserica Omului (Adam, conform religiei musulmane, este primul om, iar klisi – biserică, provine din grecescul ecclesia). Monumentul numit de romani Tropaeum Traiani, construit între anii 106–109 şi inaugurat în vara lui 109, trebuia să amintească urmaşilor pro memoriam sângeroasele lupte purtate de romani împotriva dacilor în Dobrogea, în iarna anilor 101–102. În cadrul campaniei de cucerire a Daciei de către împăratul Marcus Ulpius Traianus (53–117, împărat 98–117) luptele din 101 s-au diminuat în cursul iernii. Regele dacilor, Decebal (rege 87– 106) a încercat o diversiune. Împreună cu aliaţii săi, sarmaţii roxolani de origine iraniană şi burii germanici au atacat garnizoanele romane din Dobrogea. Trecerea fluviului pe gheaţă s-a soldat cu pierderi. Călăreţii în zale au fost înghiţiţi de valuri după frângerea gheţii. Pedeştrii, mai uşori, au pustiit cetăţile romane cu apărători puţini numeroşi, fiindcă majoritatea plecase pe frontul din Dacia.
În ultimă instanţă, dacii şi aliaţii lor, împovăraţi de prăzi, s-au retras dincolo de Dunăre. Alungarea dacilor se pare că a fost considerată o victorie şi împăratul Traian a întemeiat Oraşul victoriei, care a fost numit Nicopolis ad Istrum spre a se deosebi de alte oraşe cu denumire omonimă.
La Adamclisi se află un complex cu vestigii istorice: trofeul, altarul, mausoleul şi cetatea. 1. Monumentul triumfal (Tropaeum Traiani) are o înălţime de circa 40 de metri, având aceeaşi dimensiune şi diametrul. De formă cilindrică, este format din patru părţi componente, fiecare de circa 10 metri înălţime: corpul cilindric şi treptele; acoperişul; construcţia hexagonală; trofeul. Corpul cilindric, masiv, în interior umplut cu pietre unite cu mortar, placat în exterior cu calcar dobrogean, are la bază o scară circulară cu nouă rânduri de trepte.
În partea superioară are un acoperiş conic din solzi mari de piatră dispuşi în rânduri concentrice, deasupra căruia se înalţă suprastructura hexagonală care susţine trofeul, o statuie imensă cu două feţe, simbol al victoriei, înalt de circa 10 metri.
Construcţia hexagonală avea o inscripţie al cărei început era: „Lui Marte răzbunătorul, Împăratul, Cezarul, Nerva Traian August, învingătorul germanilor şi dacilor, fiul divinului Nerva, mare preot…”. Inscripţia fragmentară a putut fi parţial completată cu informaţiile oferite de alte inscripţii găsite în cetate, una probabil aşezată la poarta cetăţii ridicate de Traian sau pe un monument.
Partea superioară a edificiului cilindric se termina cu o cornişă care susţinea o bordură crenelată. Monumentul era decorat cu 54 de metope din care s-au conservat 48, fragmente de la 5, una dispărută. Trofeul bifacial de deasupra avea pe fiecare faţă un grup statuar format din trei personaje captive: un bărbat în picioare, între două femei şezând.
2. Altarul funerar militar este situat la 250 de metri est de trofeu. Are o formă rectangulară cu baza de 12×12 metri şi înălţimea de 6 metri. De jur împrejur se află o scară cu 6 rânduri de trepte. Pe pereţi erau evidenţiate numele ostaşilor romani căzuţi în luptă, al căror număr a fost apreciat la 3800 persoane, în frunte cu praefectus castrorum, al cărui nume nu s-a păstrat.
Nici numele împăratului care a ridicat altarul nu ne-a parvenit, ceea ce a ridicat semne de întrebare asupra datării evenimentului. Posibil să fi fost din vremea lui Domițian, ca urmare a dezastrului lui Cornelius Fuscus (86 – 87) sau chiar din vremea lui Traian (102). Monumentul a fost, probabil, distrus din Antichitate.
3. Mausoleul aflat la o distanţă de 50 – 60 metri nord de trofeu are o formă circulară, cu diametrul de circa 40 de metri şi are trei ziduri concentrice. Este posibil să fie mormântul generalului al cărui nume este pus în fruntea listei celor morţi în război, amintiţi pe zidurile altarului.
Au fost găsite resturi de incineraţie, dovadă că ofiţerul era roman. S-au găsit şi două morminte barbare de inhumaţie. Cele trei monumente par că formează un triunghi comemorativ, cu toate că părerile majoritare ale istoricilor converg spre ipoteza că trofeul, altarul şi mausoleul nu au fost construite în acelaşi timp şi cu acelaşi scop. Disputele nu au confirmat o anume ipoteză.
4. La 20 de km de trofeu, împăratul a iniţiat construirea cetăţii Civitas Tropaei Traiani. A devenit municipium în timpul lui Marcus Aurelius (împărat 161 – 180), a fost distrus în întregime de invaziile costobocilor, apoi reconstruit din temelii (ad funtamentis) în timpul împăraţilor Constantin şi Licinius (secolul IV). Mare centru creştin (avea cinci basilici) a dispărut în secolul VI în urma invaziilor avarilor şi slavilor.
Muzeul de la Adamclisi a fost inaugurat în 28 mai 1977.
Profesor VIOREL GH. SPETEANU
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro