UNIUNEA ARHITECȚILOR DIN ROMÂNIA

Uniunea Arhitecților din România este una din cele mai longevive organizații neguvernamentale din țară, cu o activitate neîntreruptă de peste 125 ani, continuatoarea de fapt și de drept a Societății Arhitecților, fondată în 1891, reconfirmată prin Decretul-Lege nr. 127 din 24 aprilie 1990. Este o asociație de creație intelectuală, de mare prestigiu, apolitică, independentă, fără scop lucrativ, recunoscută a fi de utilitate publică, având drept scop promovarea arhitecturii și urbanismului ca domenii ale culturii naționale, protejarea patrimoniului, construcțiilor și peisajului.

Are sediul central în București, str. Jean – Louis Calderon, nr. 48, într-o clădire de patrimoniu-monument istoric și are filiale în toată țara.

Deține o impresionantă biblioteca ce cuprinde peste 180,000 de volume de mare valoare, cărți, publicații, periodice, colecții diverse, lucrări de specialitate în profilele Arhitectură, Urbanism, domenii conexe – construcții, artă decorativă, design.

Uniunea Arhitecților din România editează revista „Arhitectura”, fondată în 1906 de Societatea Arhitecților, una din cele mai vechi și mai apreciate publicații de specialitate din Europa, cu apariție continuă. De asemenea, trimestrial, scoate Buletinul Informativ al U.A.R. prin care membrii și publicul sunt ținuți la curent cu activitățile Uniunii, evenimentele și deciziile în diverse probleme.

Uniunea Arhitecților din România desfășoară o vastă activitate cultural științifică, pe două paliere:
Protecția patrimoniului existent (spații, clădiri, peisaje), cercetarea, gestionarea arhivelor.
Promovarea unei activități valoroase în domeniul arhitecturii, urbanismului, planificării teritoriale, restaurării și peisagismului.

În prezent, Uniunea Arhitecților din România derulează un proiect social-cultural complex, prin care este organizată o rețea de „case de odihnă și cultură ale arhitecților” în beneficiul membrilor, care presupune și vizează salvarea clădirilor („uitate” sau „ignorate” de autorități), organizarea de expoziții de arhitectură, întruniri profesionale și alte evenimente de înaltă ținută și largă audiență.

Cel mai important eveniment profesional organizat de Uniune este Bienala Națională de Arhitectură, care se desfășoară neîncetat din 1994 (iată anul acesta se fac 25 de ani!) și continuă cu mult succes.

De câte ori e cazul, Uniunea organizează concursuri tematice care urmăresc găsirea celor mai bune soluții pentru valorificarea unui anume loc, spațiu public, teritoriu, în orașe, așezări rurale, amenajări etc.

Uniunea Arhitecților din România organizează în permanență evenimente de anvergură, prin forțe proprii sau în parteneriat cu alte organisme cu preocupări compatibile. Dintre manifestările care au avut loc în ultimul timp , în afara participărilor bienale, lansărilor de
carte, Simpozioanelor, Balului Arhitecților etc, evidențiem câteva mai semnificative, astfel:
Școala de vară „Arhipera”, ajunsă la cea de-a VIII-a ediție, desfășurată la „Casa cu blazoane”, din comuna Chiojdu, județul Buzău (monument istoric în patrimoniul U.A.R), care vizează inovarea și creează puntea de legătură dintre resursele de creativitate ale studenților în materie de arhitectură și design, și comunitatea rurală;
Expoziția „Bulevardul Ferdinand. Locuri, povești, proiecte” (ianuarie 2019);
Expoziția de fotografie și caricatură „Ferestre norvegiene și umor”, cu participarea ambasadorului Norvegiei (iunie 2019);
Expoziția „Cartierul evreiesc din București. Pionierii locuinței moderne din perioada interbelică” (decembrie 2018);
Expoziția „7 pionieri evrei ai modernismului în România”, organizată la sediul Uniunii Arhitecților din Tel Aviv (septembrie 2019);
Forumul Internațional „Building Health” (a V-a ediție), dedicat construcțiilor din sănătate și Arhitecturii medicale (septembrie 2019);
Serata Diplomelor, un dialog periodic între generații, între seniori și tineri, în care absolvenții Universității de Arhitectură își prezintă proiectul de diplomă într-un cadru informal (altul decât cel oficial din fața Comisiei de examen), mai destins, unde există posibilitatea unor dezbateri interesante, în folosul tuturor.

Am ales spre exemplificare doar câteva din activitățile recente ale Uniunii, pentru a vedea preocupările membrilor acestei organizații de elită, apreciată atât în țară cât și în străinătate.

De altfel, oamenii din această breaslă vocațională au ceva special, greu de definit în cuvinte. Dincolo de talentul și priceperea lor ieșite din comun, au o sensibilitate aparte care le determină o conduită specifică, caracterizată prin minuțiozitate, rigurozitate, dăruire și spirit de echipă, mai ales în momente dificile. O știu de la tatăl meu, arhitectul urbanist Nicolae Măndășescu (1912-1985), membru titular al Uniunii Arhitecților din România (în anii ’60 – ’70) care, împreună cu colegii săi, erau chemați și consultați la realizarea marilor obiective ale țării.

În anii grei ai comunismului, 1981 – 1989, când Nicolae Ceaușescu era pus pe demolări și profanarea monumentelor istorice, membrii Uniunii Arhitecților din România, fără excepție, au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a salva clădiri, biserici, monumente, fiind adesea marginalizați, apostrofați și chiar sancționați pentru atitudinea lor nonconformistă.

Rândurile de față se vor a fi un omagiu adus arhitecților români, membri ai Uniunii de creație, care au construit o țară frumoasă, pe care tineri ce și-au ales această nobilă profesie au datoria de a o duce mai departe, așa cum și-au dorit înaintașii.