Vasilica Tastaman s-a născut la 6 octombrie 1933 în Brăila, într-o familie modestă. De tânără și-a dovedit talentul actoricesc debutând pe scenă în orașul natal la vârsta de 16 ani. Deși nu a urmat studii superioare și cu atât mai puțin teatrale, Vasilica Tastaman a jucat în mai multe spectacole la Sala Rapsodia, Teatrul Giulești și Teatrul Municipal fiind remarcată de Lucia Sturdza-Bulandra, care a și ajutat-o să obțină o locuință în București. În anul 1961, Radu Beligan a fondat Teatrul de Comedie, angajând-o aici și pe tânăra Vasilica Tastaman, pe care o aprecia în mod deosebit, caracterizând-o astfel într-un interviu: Aș spune fără ezitare că dacă există un talent, el se cheamă Vasilica Tastaman. Nu avea niciun fel de studiu, dar ce studii îi mai trebuiau?
Ea pe scenă, nu spunea nimic altceva. Era o bijuterie. Eu n-am ce să vă povestesc despre Vasilica, ea însăși este o poveste. O mare minune pe care am întâlnit-o în viața mea. De acum înainte, viața îndrăgitei artiste avea să se împartă între Teatrul de Comedie din Capitală, Teatrul satiric-muzical Constantin Tănase, Studioul Cinematografic București și Radio-Televiziunea Română. Pe de o parte, era agreată și admirată de breasla artistică și de marele public pentru frumusețea ei răpitoare, asemuită adesea cu actrița americană în mare vogă Marilyn Monroe, pentru pasiunea și naturalețea cu care juca fiecare rol, pentru vocea ei plăcută și inconfundabilă de copil răzgâiat și nu în ultimul rând pentru comportamentul ei vulcanic și viața sa tumultoasă. Pe de altă parte, era și extrem de controversată, dând naștere la numeroase bârfe, zvonuri și povești despre escapadele ei amoroase.
De-a lungul anilor, Vasilica Tastaman a jucat alături de mari actori ai scenei românești și a făcut roluri memorabile în piese precum: Nebuna din Chaillot (la Teatrul Municipal, azi Lucia Sturdza-Bulandra), Preșul, Burghezul gentilom, Trei surori, Un Hamlet de provincie, Caleașca de aur ș.a. (la Teatrul de Comedie) și în spectacole de revistă ale Teatrului Constantin Tănase, precum: Bimbirica, Nevestele vesele din Boema sau Camping-Boema, avându-i partenerei pe Stela Popescu, Cristina Stamate,
Puiu Călinescu, H. Nicolaide, Alexandru Arșinel, Ștefan Bănică și multe alte stele ale Revistei românești. Totodată, Vasilica Tastaman a fost distribuită în peste 30 de filme românești, printre care: D-ale carnavalului (primul, în 1959); Telegrame; Post restant; Maiorul și moartea; Vin cicliștii; seria B.D.; Urmărirea (serial TV); Veronica și Veronica se întoarce; Păcală; Eu, tu și Ovidiu; Nea Mărin miliardar; Trandafirul Galben ș.a. Dar de departe, cel mai cunoscut și îndrăgit rol jucat este cel al blondei Mimi din filmul Astă seară dansăm în familie, regizat de Geo Saizescu pe un scenariu de Ion Băieșu, în care sunt reproduse replici din celebrele scenete TV cu Tanța și Costel.
Fermecătoarea actriță a fost căsătorită în două rânduri, prima dată în 1963 cu reputatul fotbalist Emeric Jenei, de care a divorțat după vreo zece ani, iar apoi, cu celebrul actor Dan Tufaru, de care, la fel s-a despărțit după câțiva ani. De asemenea, a avut și o prietenie discretă cu marele actor Gheorghe Dinică, ce o aprecia și el foarte mult. În anul 1981, Vasilica Tastaman a emigrat în Suedia, stabilindu-se la Malmö, unde a jucat teatru, dar nu a mai repurtat succesul din România, neputânduse acomoda cu răceala scandinavă care n-o prindea deloc.
De aceea, după mai bine de 20 de ani, a revenit definitiv în țară sperând să mai joace, sens în care i s-a și pregătit un rol adecvat la Teatrul de Comedie. Din păcate însă, n-a mai apucat sa urce pe scenă deoarece, bolnavă fiind de o maladie necruțătoare, la 30 martie 2003 a decedat în Spitalul de Urgență din București. A fost înmormântată în locul de veci al familiei Jenei din Oradea, iar în memoria ei, o stradă din Brăila îi poartă numele, iar publicul din România, de toate vârstele, urmărește cu plăcere filmele în care ea a jucat și scenetele umoristice rămase în arhivele televiziunii.
Horațiu Măndășescu
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro