Virgil Calotescu – Un regizor inconfundabil

Virgil Calotescu s-a născut la 16 ianuarie 1928, în comuna Dobrotești, jud. Argeș (astăzi jud. Olt). Absolvent al Facultății de Istorie din București în 1950 și pasionat de cinematografie, s-a angajat la studioul Sahia Film din București unde l-a avut mentor pe cunoscutul regizor al vremii, Ion Bostan. După numai doi ani, Virgil Calotescu a debutat în cinematografie ca regizor al filmului documentar Daruri smulse naturii ,pe un scenariu de Pompiliu Gileman.

Au urmat apoi și alte filme documentare și de scurtmetraj precum: Drumul alb (în 1954), Pe urmele lui ‘57 (în 1957), Însemnări din patul roșu (tot în 1957), Ultima generație de săraci (1958) și în 1960 Reconstituirea, dar nu celebrul film cu același titlu regizat de Lucian Pintilie, ci un documentar despre jaful secolului din România, al Băncii de Stat în 1959 de către cinci bărbați și o femeie, cunoscut în istorie și drept Cazul Ioanid, după numele șefului bandei. Filmul Reconstituirea nu a fost difuzat public, fiind destinat doar uzului intern al nomenclaturii.

Ulterior, în 1961, a scris scenariul și a regizat documentarul Scoicile n-au vorbit niciodată, primul film subacvatic românesc, al cărui operator și coregizor a fost inginerul, viitorul cineast de mare reputație Sergiu Nicolaescu. Mai târziu, Virgil Calotescu a început să regizeze și filme artistice, primul dintre acestea fiind Camera albă în 1964. Au urmat filme de mare succes ale epocii, dintre care amintim: Subteranul – 1969, Războiul domnițelor – 1970, Dragostea începe vineri – 1973, Trei scrisori secrete – 1974, Mastodontul – 1975, Ultima noapte a singurătății – 1976, Acțiunea Autobuzul – 1978, Ultima frontieră a morții – 1979, Rețeaua S – 1980, Ana și hoțul – 1981, Buletin de București – 1983, Căsătorie cu repetiție – 1985, Promisiuni – 1986, Păstrează-mă doar pentru tine – 1987 și altele. De asemenea Virgil Calotescu a scris scenariile unor filme precum Pentru un erou contemporan, Necazurile Sfintei Fecioare, După 10 ani, Mărturiile unei mese de restaurant (toate documentare și scurtmetraje), produse de studioul de film Alexandru Sahia.

În îndelungata sa carieră cinematografică, Virgil Calotescu a colaborat cu cei mai cunoscuți și îndrăgiți actori români care sub bagheta sa au evoluat cu măiestrie dând viață personajelor în rolurile în care au fost distribuiți. Dintre aceștia îi enumerăm pe: Leopoldina Bălănuță, Ilinca Tomoroveanu, Stela Popescu, Carmen Galin, Draga OlteanuMatei, Dorina Lazăr, Catrinel Dumitrescu, Ștefan Ciubotărașu, Radu Beligan, Amza Pellea, Octavian Cotescu, Toma Caragiu, Emanoil Petruț, Colea Răutu, Mircea Albulescu, Iurie Darie, Gheorghe Dinică, Silviu Stănculescu, Ilarion Ciobanu, Ion Dichiseanu, George Motoi, Mircea Diaconu, Florin Piersic și alții. Soția sa, Mariana Calotescu, actriță și asistentă de regie, a fost distribuită în mai multe filme regizate de soțul ei, Virgil Calotescu. În viața de familie și în rândul colegilor și criticilor de film, era apreciat, cunoscut ca bun profesionist, om de caracter, ambițios, se descurca în orice situație, știa ce vrea și avea harul de a-i impresiona pe cei din jur.

Un amănunt mai puțin cunoscut este că, în seara de 4 martie 1977, în jurul orei 21:00 Mariana Calotescu l-a sunat la telefon pe Toma Caragiu pentru a-i transmite intenția soțul ei de a-l distribui în filmul Acțiunea Autobuzul. După câteva minute, blocul în care locuia marele actor s-a prăbușit în urma catastrofalului cutremur, acesta pierzându-și viața. A fost ultima convorbire a lui Toma Caragiu înainte de plecarea sa în altă lume. După Revoluție, Virgil Calotescu nu a mai regizat, retrăgându-se din viața publică. La 6 mai 1991 a încetat din viață, lăsând în urmă nenumărate filme documentare și artistice, care se vizionează și azi cu mare plăcere, iar în memoria sa, școala gimnazială din localitatea Bascov, jud. Argeș, îi poartă numele.

Horațiu Măndășescu