ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEȘTI

ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEȘTI

Biserica Flămânda din Bucureşti a găzduit pe data de 24 iunie 2016 o manifestaţie dedicată ediţiei a 4-a a Zilei Universale a Iei. La aceasta a participat şi fundaţia noastră, care a şi sponsorizat, alături de alţi invitaţi, evenimentul. Au fost prezenți artişti de renume: Valeria Arnăutu, Maria Stroia, Octavian Ursulescu, Georgel Nucă, George Topârceanu, Dorica Raţiu, actorii Toni Cristi şi Alina. Filmările au fost făcute de postul de televiziune Trinitas TV. Programul a fost prezentat de Valentina Spânu, manager la Facultatea de Teologie Ortodoxă Bucureşti. Secretarul literar al Fundaţiei Literar-Istorice „STOIKA” a vorbit despre semnificaţia iei româneşti.
Fragment din materialul prezentat: „Ia, ştim cu toţii, este cea mai importantă piesă a costumului nostru popular. A fascinat pictori, poeţi, fotografi, toţi de renume la nivel mondial. Chiar regina Maria a României, femeie de o frumuseţe clasică, adora costumul popular tradiţional, îmbrăcându-l de multe ori la evenimente deosebite. Data apariţiei iei nu se precizează.

Cusută cu spic în borangic, făcea parte din costumul importantei sărbători Nunta. Întregul costum popular, împreună cu marama, specific zonei Dobrogei, Banatului, Olteniei, Oaşului, Teleormanului, are o personalitate aparte şi este un adevărat monument al folclorului nostru românesc, unic în lume, mărturie a existenţei milenare a civilizaţiei satului nostru românesc. Cămaşa ie, croită sub formă de cruce, se crede că a fost purtată chiar de populaţia culturii străvechi Cucuteni. Tehnica culorii şi a cusăturii s-a transmis până în zilele noastre, dar pe atunci broderia era de o singură culoare – neagră. Aceste broderii reprezentau simboluri vizuale cu o încărcătură emoţională aparte, o adevărată poveste. În a concepe modelul iei româneşti depui dragoste şi lacrimă, dor şi istorie a poporului pe care îl preţuieşti, rugăciune în tors şi în mod special tradiţie. Ea reprezintă crezul nostru, mândria de a fi român, de a preţui comorile noastre sacre şi de a le slăvi”.